Cum și când s-a format Delta Dunării, a treia deltă ca suprafață din Europa. Adăpostește peste 5.500 de specii

Delta Dunării este un adevărat paradis natural, recunoscut pe plan mondial pentru biodiversitatea sa excepțională. Este a treia cea mai mare deltă din Europa, având o suprafață de peste 5.500 km², și găzduiește o diversitate impresionantă de specii de plante și animale, multe dintre ele rare sau unice. De la formarea sa acum mai bine de 10.000 de ani și până în prezent, Delta Dunării continuă să fie un simbol al echilibrului natural.

Cum s-a format Delta Dunării

Delta Dunării s-a format datorită fluviului Dunărea, care străbate Europa și se varsă în Marea Neagră printr-un proces lent de acumulare a sedimentelor. Fluviul intră în România pe la Baziaș, la granița cu Serbia, și curge până la Marea Neagră, unde sedimentele aduse de apă au creat una dintre cele mai fascinante regiuni naturale din lume.

Delta este structurată în trei brațe principale:

Brațul Chilia – cel mai lung, cu un curs mai sălbatic, care formează granița naturală cu Ucraina.
Brațul Sulina – complet navigabil, conectând orașul Sulina cu restul Deltei.
Brațul Sfântu Gheorghe – cel mai vechi dintre ele, având un traseu sinuos și peisaje spectaculoase.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Sedimentele transportate de fluviu (nisip, pietriș, nămol) au fost depuse treptat într-o zonă unde, în trecut, exista un golf al Mării Negre, protejat de un cordon litoral. Acest proces a permis formarea deltei pe o perioadă de mii de ani, iar extinderea continuă și astăzi, cu aproximativ 40 de metri pătrați pe an.

Primele semne ale formării Deltei Dunării datează din perioada postglaciară, acum mai bine de 10.000 de ani. Depunerea sedimentelor a fost favorizată de schimbările climatice și de scăderea nivelului mării, care au creat condițiile ideale pentru dezvoltarea unei zone umede. Insula Sacalin, situată în apropiere, reprezintă cel mai nou pământ format în această regiune, fiind un exemplu al procesului continuu de extindere.

Biodiversitatea Deltei Dunării

Delta Dunării este un adevărat tezaur natural, adăpostind peste 5.500 de specii de plante și animale. Această diversitate o plasează printre cele mai importante ecosisteme din Europa și din lume.

Delta găzduiește aproximativ 340 de specii de păsări, inclusiv pelicanul creț, cormoranul, egreta și lebăda. Păsările migratoare, cum ar fi cocorii și rațele sălbatice, fac din Delta Dunării un punct crucial pe rutele lor de migrație. Este estimat că aici se află 80% din avifauna României.

Apele Deltei sunt populate de peste 130 de specii de pești, printre care morunul, păstruga, crapul și știuca. Aceste specii sunt esențiale atât pentru ecosistem, cât și pentru traiul localnicilor, care practică pescuitul ca principală activitate economică.

Mamiferele din deltă includ nutriile, vidrele, vulpile și căprioarele, iar reptilele, cum ar fi broasca țestoasă dobrogeană, sunt unice în această zonă. O prezență rară, dar spectaculoasă, este cea a delfinilor care pot fi observați ocazional în apele Deltei, aproape de Marea Neagră.

Delta Dunării are cea mai mică densitate a populației umane din România, cu aproximativ un locuitor la 30 de hectare. Cei circa 27.000 de locuitori, răspândiți în orașul Sulina și 28 de sate pescărești, formează o comunitate multiculturală de români, ruși lipoveni, ucraineni și turci. Activitățile principale includ pescuitul, agricultura și turismul, iar tradițiile, precum cele culinare, sunt păstrate cu sfințenie.

Delta Dunării și protecția UNESCO

Delta Dunării a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1991 și este protejată ca rezervație a biosferei. Activitățile turistice și economice din zonă sunt strict reglementate pentru a conserva acest ecosistem unic.

Deși Delta Dunării este un loc spectaculos de vizitat, explorarea sa trebuie făcută responsabil, prin ecoturism. Numai astfel poate fi asigurată protecția acestui habitat deosebit, care este atât o mândrie națională, cât și un patrimoniu natural de importanță globală.