18 mart. 2025 | 08:58

Cum se transformă corpul uman după un an în spațiu

ȘTIINȚĂ
Cum se transformă corpul uman după un an în spațiu
Cum afectează spațiul corpul uman?

Explorarea spațiului reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru corpul uman. Lipsa gravitației, radiațiile cosmice și condițiile de trai limitate afectează musculatura, oasele, creierul și chiar microbiomul intestinal. De-a lungul timpului, studiile asupra astronauților care au petrecut luni sau chiar ani în spațiu au oferit informații esențiale despre efectele acestui mediu extrem asupra organismului.

Pierderea masei musculare și osoase

Una dintre cele mai evidente modificări este pierderea masei musculare și osoase. Pe Pământ, gravitația menține mușchii și oasele într-un proces constant de întărire. Însă, în condiții de microgravitație, mușchii posturali din spate, gât, gambe și coapse nu mai sunt solicitați la fel de mult și încep să se atrofieze. După doar două săptămâni în spațiu, masa musculară poate scădea cu până la 20%, iar pe misiuni de trei până la șase luni, pierderea poate ajunge la 30%.

Oasele sunt și ele afectate, deoarece nu mai suportă aceeași greutate ca pe Pământ. Astronauții pot pierde între 1-2% din densitatea osoasă pe lună, ceea ce duce la o fragilitate crescută și un risc mai mare de fracturi. Chiar și după revenirea pe Pământ, procesul de recuperare poate dura ani de zile. Pentru a preveni aceste efecte, astronauții de pe Stația Spațială Internațională (ISS) petrec zilnic 2,5 ore făcând exerciții intense, folosind dispozitive speciale de rezistență și benzi de alergare. Cu toate acestea, cercetările sugerează că acest regim nu este suficient pentru a preveni complet degradarea musculară și osoasă.

Modificări ale creierului și sistemului vizual

Un alt efect semnificativ al expunerii îndelungate la microgravitație este modificarea fluxului sanguin în corp. Pe Pământ, gravitația menține sângele în partea inferioară a corpului, dar în spațiu, sângele se redistribuie spre cap, ceea ce poate duce la presiune crescută asupra ochilor și creierului. Acest fenomen poate cauza edeme la nivelul nervului optic și modificări structurale ale ochiului, afectând vederea. Unii astronauți au raportat scăderea acuității vizuale după doar câteva săptămâni în spațiu, iar unele dintre aceste efecte pot deveni permanente.

Creierul suferă și el modificări importante. Studiile efectuate pe astronauții care au petrecut perioade lungi în orbită au arătat schimbări în conectivitatea neurală, în special în regiunile responsabile de echilibru și mișcare. Adaptarea la lipsa gravitației modifică percepția mișcării și orientării, iar readaptarea la gravitația terestră poate dura luni de zile. De asemenea, cercetările au arătat că ventriculele cerebrale – cavitățile care conțin lichid cefalorahidian – se măresc în spațiu și pot dura până la trei ani să revină la dimensiunile normale.

Efecte asupra sistemului imunitar și genetic

Un aspect mai puțin vizibil, dar extrem de important, este impactul călătoriilor spațiale asupra sistemului imunitar. Expunerea la radiații cosmice și stresul asociat unui mediu izolat pot slăbi imunitatea astronauților, făcându-i mai vulnerabili la infecții. Studii recente au descoperit că genele implicate în răspunsul imunitar sunt afectate diferit la bărbați și femei în timpul misiunilor spațiale, femeile părând mai rezistente la unele efecte negative.

O altă descoperire surprinzătoare este legată de telomeri – structurile protectoare de la capetele cromozomilor, care se scurtează odată cu înaintarea în vârstă. La astronautul Scott Kelly, care a petrecut aproape un an pe ISS, s-a observat că telomerii s-au alungit în spațiu, dar s-au scurtat rapid după revenirea pe Pământ. Această modificare ar putea fi legată de stresul oxidativ și expunerea la radiații, iar cercetătorii continuă să investigheze implicațiile acestui fenomen asupra sănătății pe termen lung.

În concluzie, călătoriile spațiale prelungite impun provocări majore pentru corpul uman. De la pierderea masei musculare și osoase, la modificări ale creierului, vederii și imunității, adaptarea la microgravitație nu este ușoară. Pe măsură ce explorarea spațială avansează, în special în perspectiva misiunilor pe Marte, oamenii de știință trebuie să găsească soluții eficiente pentru a proteja sănătatea astronauților în aceste medii extreme.