Cum se calculează cifra de afaceri în 2025, legătura cu plafonul de scutire de TVA pentru firme
De la 1 septembrie 2025, pragul de scutire de TVA pentru microîntreprinderile din România a fost majorat de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 22/2025. Măsura aduce un plus de flexibilitate pentru micii antreprenori, dar și o serie de reguli tranzitorii pe care trebuie să le înțelegi clar pentru a evita erori în raportările către ANAF. În esență, noul plafon afectează atât firmele care urmează să se înregistreze în scopuri de TVA, cât și pe cele care doresc să revină la regimul de scutire.
Pe lângă modificarea plafonului, actul normativ introduce reguli detaliate privind situațiile speciale apărute în perioada de tranziție – în special pentru contribuabilii care au depășit plafonul vechi înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. În acest context, noțiunea de “cifră de afaceri” devine crucială, deoarece este elementul de bază care stabilește obligația de înregistrare sau posibilitatea de scutire.
Cum se calculează cifra de afaceri în 2025
Cifra de afaceri relevantă pentru plafonul de scutire de TVA se calculează ca totalul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii efectuate de o persoană impozabilă în decursul unui an calendaristic, fără a include TVA-ul aferent. Conform Codului fiscal, la determinarea acesteia se includ și veniturile din subvenții direct legate de prețul bunurilor sau serviciilor, veniturile obținute din activități accesorii și, în anumite cazuri, sumele primite din vânzarea de mijloace fixe.
Totuși, nu se includ sumele provenite din vânzarea de active corporale fixe care nu fac parte din activitatea principală a firmei, veniturile financiare sau eventualele despăgubiri primite. Este important să păstrezi o evidență clară a tuturor tranzacțiilor, deoarece ANAF poate solicita justificări privind modalitatea de calcul a cifrei de afaceri, mai ales în perioadele de trecere între plafoane.
Pentru firmele care aplică regimul special de scutire, pragul de 395.000 de lei se raportează la cifra de afaceri cumulată pe ultimele 12 luni consecutive, nu la anul fiscal calendaristic încheiat. Așadar, chiar dacă depășești plafonul în luna iunie, obligația de înregistrare în scopuri de TVA se aplică începând cu luna următoare, fără a aștepta sfârșitul anului.
Reguli tranzitorii pentru firmele care depășesc plafonul
Cei care au depășit plafonul vechi de 300.000 de lei înainte de 1 septembrie 2025, dar nu au cerut la timp codul de TVA, sunt obligați să aplice regulile valabile la momentul depășirii. În schimb, dacă depășirea a avut loc în luna august 2025 și cifra de afaceri rămâne sub 395.000 de lei, firma nu este obligată să solicite înregistrarea imediată.
Situația se schimbă în cazul contribuabililor care au depășit ambele plafoane – vechi și nou – în august 2025. Aceștia trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA până cel târziu la 10 septembrie 2025 și să aplice regimul normal de taxare din acel moment.
Pe de altă parte, firmele înființate înainte de 2025 și care au fost deja înregistrate în scopuri de TVA pot cere scoaterea din evidență, cu condiția să nu fi depășit plafonul nou. Cererea se depune între zilele 1 și 10 ale fiecărei luni, iar decizia ANAF produce efecte de la data comunicării acesteia. Înainte de scoaterea din evidență, contribuabilul trebuie să depună ultimul decont de TVA, în care să includă toate ajustările de taxă aplicabile.
Concluzie: ce trebuie să reții pentru 2025
Creșterea plafonului la 395.000 de lei aduce o gură de oxigen pentru micile afaceri, dar și obligația de a fi atent la modul de calcul al cifrei de afaceri. Diferențele dintre veniturile operaționale și cele neimpozabile pot face diferența între scutirea de TVA și obligația de înregistrare.
În esență, dacă ești antreprenor sau administrator de microîntreprindere, este important să ții lunar evidența completă a facturilor emise și încasate, pentru a evita depășirea accidentală a plafonului. OG 22/2025 clarifică multe situații, însă lasă responsabilitatea principală asupra contribuabilului, care trebuie să dovedească permanent corectitudinea calculelor sale.