Cum să transformi un sâmbure de cireș într-un pom fructifer. Pași simpli și eficienți
Pentru mulți pasionați de grădinărit, ideea de a cultiva un pom fructifer de la zero este o provocare plină de satisfacții. Cireșele, cu florile lor delicate și fructele dulci, sunt o alegere populară, iar sursa de material săditor se află la îndemână: sâmburele fiecărui fruct. Deși procesul necesită răbdare, experții din domeniu ne arată că șansele de succes sunt mari, dacă sunt urmați pașii corecți.
Primul pas: Alegerea și pregătirea sâmburelui
Succesul cultivării începe cu alegerea corectă a sâmburelui. Experții în horticultură recomandă selectarea semințelor de la cireșe locale, procurate de la piețe de producători, deoarece acestea sunt adaptate la climatul specific al zonei. Varietatea cireșelor este, de asemenea, crucială: cele dulci, precum soiurile „Bing” sau „Rainier”, prosperă în climate blânde, în timp ce soiurile acrișoare, ca „Montmorency”, se dezvoltă mai bine în regiuni reci. Prospețimea fructelor este, de asemenea, esențială pentru viabilitatea semințelor.
După ce ați ales sâmburele, pregătirea sa este un pas fundamental. Procesul este simplu:
- Curățare: Spălați sâmburele cu apă, asigurându-vă că nu rămân reziduuri de fructe. Apoi, uscați-l complet pentru a preveni apariția mucegaiului.
- Stratificare: Acest pas, crucial pentru germinare, simulează o perioadă de iarnă rece. Așezați sâmburele într-o pungă de plastic, alături de un prosop de hârtie umed, sigilați punga și introduceți-o în frigider pentru 10-12 săptămâni. Verificați periodic umiditatea prosopului.
Plantarea și îngrijirea răsadului
După ce sâmburele a trecut prin procesul de stratificare, este gata de plantare. Umpleți un ghiveci mic cu pământ de ghiveci bine drenat și plantați sâmburele la o adâncime de aproximativ 2,5 cm. Udați pământul, asigurându-vă că rămâne umed, dar nu îmbibat cu apă, și așezați ghiveciul într-un loc însorit. Germinarea poate fi un proces de durată, de la câteva săptămâni la câteva luni, așa că răbdarea este cheia.
Ce trebuie să știi despre cireșii crescuți din semințe
Este important de reținut că un cireș crescut dintr-un sâmbure nu va fi o replică exactă a pomului-mamă. Marvin Pritts, profesor de horticultură la Universitatea Cornell, subliniază că, din cauza amestecului de gene, răsadul va fi diferit.
„Când selectați un sâmbure de cireș (sămânță) pentru germinare, nu puteți determina identitatea arborelui-tată, cunoscut sub numele de donator de polen, decât dacă cireșul provine dintr-un soi autopolenizant”, a explicat Pritts.
Chiar și în acest caz, „răsadul nu va fi identic cu arborele-mamă, deoarece genele pentru diferite trăsături sunt amestecate.”
Profesorul explică de ce majoritatea culturilor de fructe sunt înmulțite vegetativ: „urmașii ajung adesea să fie de calitate inferioară oricăruia dintre părinți”. Astfel, găsirea unui urmaș superior părinților săi este un proces rar și laborios.
Transplantarea în grădină sau în ghiveci
Odată ce răsadul atinge o înălțime de cel puțin 30 de centimetri și a trecut riscul de îngheț, poate fi transplantat. Pentru a-l pregăti pentru condițiile exterioare, aclimatizați-l treptat timp de una sau două săptămâni, plasându-l afară pentru perioade scurte de timp.
Transplantarea în grădină: Alegeți un loc cu sol bine drenat și minimum 6-8 ore de soare pe zi. Săpați o groapă de două ori mai lată și la fel de adâncă ca ghiveciul, așezați răsadul cu grijă și acoperiți-l cu pământ. După plantare, udați bine și aplicați un strat de mulci pentru a menține umiditatea.
Transplantarea în ghiveci: Alegeți un recipient cu orificii de drenaj și un diametru de 45-50 cm. Folosiți un amestec de pământ bine drenat, cu un pH de 6,0-7,0. Așezați cu grijă răsadul, având grijă să nu-l plantați prea adânc, și udați-l bine. Așezați ghiveciul într-un loc însorit.