Cum s-a format poporul român: un proces complex între influența romană, migrațiile barbare și rolul decisiv al slavilor

Formarea poporului român este un proces istoric de lungă durată, desfățurat pe parcursul mai multor secole, implicând diverse etape de influențe culturale, sociale și politice. Etnogeneza românească este un subiect de dezbatere academică, dar majoritatea istoricilor consideră că poporul nostru s-a format pe ambele maluri ale Dunării, sub impactul romanizării, al migrațiilor barbare și al prezenței slavilor.

De la Dacia Romană la moștenirea romanități

Ocuparea Daciei de către Imperiul Roman a fost unul dintre factorii declanșatori ai procesului de romanizare. Cu toate acestea, nu întreaga regiune a fost integrată în imperiu, ci doar zonele corespunzătoare Transilvaniei, Olteniei și Banatului. Dobrogea a fost și ea parte a administrației romane, dar estul Munteniei, Moldova și Crișana au rămas sub controlul triburilor dacice libere. Această fragmentare teritorială a influențat dezvoltarea etnică diferită a populației autohtone.

Procesul de romanizare a fost preponderent urban și s-a manifestat în centrele administrative și comerciale romane. Cu toate acestea, zonele care nu au fost supuse romanizării directe au continuat să fie dominate de influențele culturale ale populațiilor barbare, iar retragerea romanilor la sud de Dunăre în anul 275 a dus la un declin al urbanizării.

Vezi și: De ce țara noastră se numește România și nu Dacia: când a fost menționat pentru prima dată numele, cine a fost cel care l-ar fi inventat

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Epoca migrațiilor: un mozaic etnic

După retragerea romană, regiunea a devenit un teritoriu traversat de numeroase popoare migratoare. Pe rând, goticii, hunii, gepizii, avarii și bulgarii au controlat diverse regiuni, schimbând echilibrul etnic și cultural al teritoriilor daco-romane. Cu toate acestea, comunitățile rurale romanizate au supraviețuit, iar cercetările arheologice arată că ele au continuat să existe ca insule de romanitate într-o lume dominată de barbari.

De altfel, unii istorici consideră că migrațiile au contribuit indirect la formarea poporului român, forțand comunitățile romanizate să se adapteze și să se coaguleze în structuri mai compacte pentru a rezista presiunii externe. Astfel, s-au format ceea ce unii istorici numesc „romanii populare”, comunități rurale organizate care au continuat să mențină elementele romanități.

Rolul slavilor în etnogeneza românească

Slavii au avut un impact semnificativ asupra formării poporului român, atât din punct de vedere lingvistic, cât și etnic. Sosiți în regiune în secolele VI-VII, slavii s-au stabilit în proximitatea comunităților romanizate, interacționând și influențându-le cultura. De-a lungul timpului, aceste populații s-au amestecat, ceea ce a dus la adoptarea unor cuvinte slave în limba română și la influențe asupra organizării sociale.

Potrivit istoricului I.I. Rusu, etapa conviețuirii slavo-romane a fost decisivă în etnogeneza românească. Slavii nu doar că s-au stabilit alături de populațiile romanizate, dar au contribuit și la structurarea unor forme timpurii de organizare socială, precum cnezatele și voievodatele, care vor sta la baza viitoarelor principate românești, scrie Adevărul.ro.

Vezi și: 10 lucruri mai puțin știute despre România

Primele culturi stră-românești

Primele dovezi clare ale existenței unui popor distinct română apar în secolele VII-IX, prin culturile arheologice Ipotești-Cândești și Dridu. Aceste culturi reflectă un stil de viață agrar, organizat în comunități rurale bine definite, cu elemente de influență romană și slavă. Totodată, ele atestă faptul că populația autohtonă începuse să se definească distinct cultural și lingvistic.

Conform istoricului Keith Hitchins, poporul român s-a format pe ambele maluri ale Dunării, prin migrațiile repetate ale romanizaților din sudul fluviului spre nord, precum și prin aportul elementului slav. Acest proces lent, dar continuu, a contribuit la apariția unei identități etnice unitare, deși condițiile de formare au fost diferite în diverse regiuni ale viitoarei Românii.

Concluzie

Formarea poporului român a fost un proces de lungă durată, influențat de romanizare, migrații și interacțiuni culturale complexe. Nu a fost un proces liniar sau uniform, ci unul marcat de adaptări și sinteze etnice diverse. De la insulele de romanitate rămase după retragerea aureliană până la interacțiunea cu slavii și alte popoare migratoare, etnogeneza românească reflectă un mozaic de influențe care au modelat identitatea noastră națională.