16 dec. 2025 | 18:50

Cum recunoști clipurile generate cu inteligența artificială. Sfaturi practice pentru a nu mai fi păcălit de internet

TEHNOLOGIE
Share
Cum recunoști clipurile generate cu inteligența artificială. Sfaturi practice pentru a nu mai fi păcălit de internet
Sfaturi pentru a înțelege diferența dintre real și AI / Foto: Universitatea din Maryland

Videoclipurile create cu ajutorul inteligenței artificiale au devenit o prezență constantă pe rețelele sociale, de la Instagram și TikTok până la Facebook și YouTube.

Evoluția rapidă a unor instrumente precum Veo, Sora, Grok, CapCut sau Movie Gen a făcut ca realizarea unor clipuri aparent realiste să fie la îndemâna oricui, chiar și fără experiență tehnică. Rezultatul este un flux tot mai mare de conținut care poate induce în eroare utilizatorii obișnuiți.

Pe măsură ce aceste tehnologii se rafinează, granița dintre realitate și ficțiune digitală devine tot mai neclară, în special în cazul videoclipurilor scurte, gândite să atragă rapid atenția și emoția.

Specialiștii în media și fact-checking atrag atenția că, în anumite situații, identificarea conținutului generat de AI poate fi extrem de dificilă. Cu toate acestea, există câteva semnale care pot ajuta utilizatorii să fie mai prudenți.

Indicii tehnice care pot trăda un videoclip generat de AI

Un prim element care merită verificat este prezența unor logouri, filigrane sau indicii vizuale discrete. Multe aplicații de generare video adaugă automat numele platformei sau un simbol specific într-un colț al imaginii.

Instrumente populare precum Veo, Grok sau Sora 2 folosesc astfel de marcaje, însă acestea pot fi foarte subtile sau eliminate ulterior cu ajutorul altor servicii online. Din acest motiv, absența unui logo nu înseamnă automat că videoclipul este autentic.

Durata clipului reprezintă un alt semnal relevant. În majoritatea cazurilor, versiunile gratuite ale aplicațiilor AI permit generarea unor secvențe foarte scurte: câteva secunde în cazul Grok, sub zece secunde pentru Veo sau aproximativ 15 secunde pentru Sora 2.

Chiar dacă aceste fragmente pot fi unite pentru a crea un clip mai lung, senzația de „secvență tăiată” sau ritmul neobișnuit pot ridica semne de întrebare.

Un alt aspect important ține de etichetarea conținutului. Regulamentul european privind inteligența artificială, aplicabil din 2024, obligă creatorii să semnalizeze clar materialele generate cu AI.

Platformele mari cer utilizatorilor să marcheze aceste clipuri, iar uneori apare automat o mențiune de tip „Notificare AI”. Totuși, sistemele de detectare nu sunt perfecte, iar numeroase videoclipuri scapă fără etichetă.

Analiza critică și verificarea contextului rămân esențiale

Dincolo de indicii tehnice, analiza atentă a imaginilor poate scoate la iveală erori specifice conținutului generat artificial. Experții recomandă examinarea cadru cu cadru, acolo unde este posibil.

Printre semnele frecvente se numără textele ilizibile, proporțiile greșite ale corpului uman, obiecte care par să plutească sau să se deformeze, precum și nepotriviri între mișcarea buzelor și sunet. De asemenea, vocile pot avea o tonalitate rigidă sau „robotică”, greu de observat la prima vizionare.

La fel de important este și bunul-simț digital. Dacă un videoclip pare exagerat de emoționant, șocant sau improbabil, prudența este justificată.

Verificarea comentariilor poate oferi indicii despre autenticitate, iar căutarea aceleiași secvențe pe conturi sau site-uri de încredere poate confirma sau infirma povestea prezentată. Redistribuirea rapidă, fără verificări minime, contribuie la răspândirea dezinformării.

Un exemplu recent este cazul unei postări virale din aprilie 2025, care prezenta povestea unui presupus copil sărac din București.

Clipul a fost distribuit masiv într-un timp foarte scurt, înainte ca suspiciunile legate de autenticitatea sa să fie analizate serios. Situația a demonstrat cât de ușor pot fi manipulate emoțiile publicului prin conținut artificial bine realizat.

Pe măsură ce tehnologia AI avansează, recunoașterea videoclipurilor generate de inteligența artificială va deveni tot mai complicată.

Până la apariția unor instrumente de verificare mai eficiente, vigilența, gândirea critică și verificarea surselor rămân cele mai sigure metode prin care utilizatorii se pot proteja în mediul online.