Cum măsori sărăcia în Europa, cât este de gravă și pe ce loc se clasează românii. Câți oameni nu au acces la o masă completă

Sărăcia rămâne o realitate dureroasă în Uniunea Europeană, chiar dacă cifrele oficiale arată o ușoară îmbunătățire față de anii trecuți. Potrivit Eurostat, în 2024, 8,5% dintre europeni nu și-au permis o masă adecvată – cu carne, pește sau un echivalent vegetarian – măcar o dată la două zile. Chiar dacă procentul este mai mic decât în 2023, când ajungea la 9,5%, diferențele dintre state și între categoriile sociale sunt uriașe.

Accesul la o alimentație decentă este unul dintre indicatorii prin care se măsoară sărăcia și riscul de excluziune socială, iar lipsa acestei posibilități arată cât de vulnerabile rămân unele comunități. Situația este cu atât mai gravă în Europa Centrală și de Est, unde procentul celor care nu își permit mese complete este mult peste media UE.

Cum arată situația la nivel european

Datele Eurostat arată că persoanele aflate în risc de sărăcie sunt de trei ori mai expuse la lipsuri alimentare decât restul populației. Dacă doar 6,4% dintre europenii cu venituri peste pragul de sărăcie declară că nu își permit o masă adecvată, procentul urcă la 19,4% în cazul celor vulnerabili.

Cele mai mari probleme se regăsesc în Slovacia (39,8% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu își permit mese complete), Bulgaria (37,7%) și Ungaria (37,3%). La polul opus se află Cipru (3,5%), Irlanda și Portugalia (ambele 5,1%), țări unde accesul la o alimentație corespunzătoare este mai bine asigurat, inclusiv pentru gospodăriile cu venituri mici.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Acest indicator face parte dintr-un tablou mai amplu care urmărește gradul de privare materială și socială severă, un criteriu esențial în evaluarea politicilor publice europene privind incluziunea socială.

România și realitatea unui risc ridicat de sărăcie

În România, datele Eurostat confirmă o situație alarmantă: peste 25% dintre persoane se află în risc de sărăcie. Aceasta nu înseamnă doar lipsa banilor pentru o masă completă, ci și vulnerabilitate la alte forme de excluziune socială – locuințe precare, acces redus la servicii medicale și educație, imposibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute.

Deși procentul românilor care nu își permit o masă cu carne sau pește o dată la două zile nu este printre cele mai mari din UE, nivelul general al riscului de sărăcie rămâne unul dintre cele mai ridicate. Practic, unul din patru români trăiește sub presiunea constantă a lipsurilor materiale, iar acest lucru afectează nu doar prezentul, ci și șansele de dezvoltare pe termen lung.

De ce este important indicatorul alimentar

Accesul la o masă completă nu este doar o chestiune de nutriție, ci un barometru al calității vieții și al incluziunii sociale. În Uniunea Europeană, capacitatea de a-ți permite carne, pește sau alternative echivalente o dată la două zile este folosită ca element-cheie în calcularea ratei de privare materială severă.

Acest indicator este, la rândul lui, parte din obiectivele stabilite de Pilonul european al drepturilor sociale, care urmărește reducerea sărăciei și a excluziunii. Pentru România, unde decalajele față de media europeană rămân mari, aceste date reprezintă un semnal de alarmă privind nevoia de politici publice mai eficiente în combaterea inegalităților.