Cum introduce Ministerul Educației inteligența artificială în școală. La ce materii te vei lovi de AI

Integrarea inteligenței artificiale în școli intră într-o nouă etapă: aproximativ jumătate dintre programele pentru liceu propuse recent de Ministerul Educației includ explicit utilizarea acestui tip de tehnologie la ore.

Noile documente curriculare, publicate în consultare pe 24 noiembrie 2025, vizează peste 40 de discipline și marchează cea mai amplă includere a AI în procesul educațional de până acum.

Potrivit proiectelor, instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt recomandate la o gamă largă de materii, de la TIC și Informatică până la Chimie, Istorie sau Religie.

În anumite specializări, precum Matematică-Informatică, folosirea unui asistent AI apare chiar „cu caracter imperativ”, ca parte a procesului de explorare și verificare a soluțiilor, informează Hotnews.

Discipline unde AI este prezentă și domenii din care lipsește complet

Lista disciplinelor în care este sugerat sau detaliat rolul inteligenței artificiale include Chimie, Comerț, Dezvoltare personală, Economic, Electronică-Automatizări, Fizică, Informatică, Pedagogie, Istorie, Limbi moderne 1, Matematică, Pregătire sportivă teoretică, Religie, TIC, Turism și Alimentație.

În schimb, AI nu apare deloc în programele pentru Limba și literatura română, Biologie, Geografie, Arte, Educație fizică, Arte muzicale, Anatomie, Limbi materne sau Logică, potrivit unei analize realizate de Edupedu.

Cum este folosită AI la TIC, Informatică și Matematică-Informatică

Dintre toate materiile analizate, TIC pentru clasa a IX-a conține cele mai clare indicații privind utilizarea AI la ore. Aici, elevii sunt încurajați să interacționeze cu chatboți pentru editarea textelor, să folosească instrumente precum Copilot, Grammarly sau ChatGPT pentru reformulare și să verifice acuratețea informațiilor generate. Programa propune și planuri de învățare personalizate, traduceri automate și activități de analiză critică a răspunsurilor AI.

La Informatică, referirile sunt mai generale, fiind legate de orientarea elevilor către domeniile IT și de utilizarea Python, inclusiv în contexte relevante pentru dezvoltarea aplicațiilor AI.

În specializarea Matematică-Informatică, inteligența artificială este menționată explicit ca instrument obligatoriu. Documentele subliniază însă nevoia ca elevii să verifice critic rezultatele generate.

În clasele superioare, AI este propusă pentru activități precum analiza funcțiilor, studierea proprietăților șirurilor numerice, vizualizarea grafică sau testarea compatibilității unor sisteme de ecuații.

AI în științele naturii, religie și istorie

Chimia integrează AI sub formă de resurse personalizate, explicații interactive, simulări virtuale de laborator și instrumente de evaluare automată.

Programa avertizează totodată asupra riscurilor asociate, protecția datelor, dependența de tehnologie sau accesul inegal la instrumente.

La Fizică, inteligența artificială este prezentată ca suport în învățarea activă, accentul fiind pus pe folosirea responsabilă a tehnologiei.

Surprinzător, AI este introdusă și în noua programă de Religie, unde poate fi folosită pentru sinteze, explorarea unor conținuturi tematice, formularea de întrebări sau realizarea de prezentări, sub supravegherea profesorului.

La Istorie, AI este recomandată pentru procesarea unui „dosar virtual” privind democrația ateniană, analizarea surselor și evaluarea critică a conținuturilor generate algoritmic.

Un context digital în care elevii sunt deja avansați

Potrivit platformei Snoop.ro, tinerii din România se află pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială, mulți folosindu-le zilnic pentru învățat, teme sau chiar activități casnice.

Un sondaj recent arată că 80% dintre respondenți folosesc ChatGPT, de la documentare și emailuri până la rețete culinare.

Totuși, cercetări precum studiul MIT invocat în material evidențiază și riscuri: utilizarea extensivă a AI poate afecta capacitatea de gândire critică, cei asistați de algoritmi având performanțe mai slabe la anumite sarcini decât cei care lucrează independent.