Cum evoluează oamenii, chiar sub ochii noștri, pe Platoul Tibetan. Ce au descoperit oamenii de știință

Corpul uman continuă să se adapteze mediului, iar unul dintre cele mai spectaculoase exemple vine din regiunile cu altitudine extremă. În ciuda aerului rarefiat, unde nivelul de oxigen este mult sub cel considerat normal, comunitățile umane de pe Platoul Tibetan trăiesc, muncesc și se reproduc fără probleme majore. Iar cercetările recente arată că această capacitate nu este întâmplătoare: ea este rezultatul unui proces evolutiv în plină desfășurare.

Adaptarea la hipoxie: o poveste de supraviețuire pe termen lung

Omul de rând, când urcă la peste 3.500 de metri altitudine, riscă să se confrunte cu hipoxie – o stare în care țesuturile corpului nu primesc suficient oxigen. Durerea de cap, amețeala și dificultatea de respirație sunt doar primele semne. Totuși, oamenii care trăiesc pe Platoul Tibetan de peste 10.000 de ani par să ignore aceste limitări fiziologice.

Cercetătoarea Cynthia Beall și echipa ei au analizat acest fenomen, concentrându-se pe felul în care organismul tibetanilor a evoluat pentru a transporta și utiliza oxigenul mai eficient. Studierea acestor comunități oferă un tablou clar al modului în care selecția naturală acționează și astăzi asupra corpului uman, chiar într-o epocă în care tehnologia pare să transforme totul.

Pentru a înțelege adaptările care permit supraviețuirea la altitudini extreme, cercetătorii au studiat 417 femei din Nepal care trăiseră toată viața la peste 3.500 de metri. Elementul cheie al studiului nu a fost doar starea lor fizică, ci și numărul de copii născuți vii – un indicator esențial al succesului evolutiv.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Rezultatele au fost surprinzătoare. Femeile cu cel mai mare succes reproductiv nu aveau nici niveluri foarte scăzute, nici foarte ridicate de hemoglobină, ci valori medii. În schimb, ele prezentau cea mai mare saturație a hemoglobinei cu oxigen, ceea ce permite transportarea eficientă a oxigenului către țesuturi fără a îngroșa sângele sau a suprasolicita inima.

Ba mai mult:

• fluxul sanguin către plămâni era crescut
• ventriculul stâng al inimii era mai larg decât media, facilitând pomparea sângelui oxigenat în corp
• combinația trăsăturilor permitea funcționarea optimă chiar și cu un aer sărac în oxigen

Adaptarea este atât de fin calibrată, încât femeile cu trăsături similare celor din zone de joasă altitudine aveau cele mai mari șanse să dea naștere mai multor copii – un semn clar că evoluția încă își spune cuvântul.

Evoluția în prezent: ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitorul speciei

Descoperirile echipei confirmă ceea ce biologia doar sugerase până acum: evoluția umană nu s-a oprit. Trăsăturile benefice pentru viața la altitudine sunt selectate natural și se transmit mai departe, ceea ce înseamnă că aceste populații continuă să se schimbe în timp real.

Cercetătorii subliniază că și factorii culturali au un rol – cum ar fi vârsta la care încep sarcinile sau durata căsătoriei –, însă efectele fiziologice rămân decisive. Adaptările observate arată nu doar flexibilitatea speciei umane, ci și modul în care mediul modelează corpul, chiar și în prezent.

Înțelegerea acestor procese ajută medicina modernă să abordeze mai bine probleme precum hipoxia, bolile cardiovasculare sau sarcina în condiții extreme. Totodată, studiile asupra populațiilor tibetane oferă indicii despre modul în care oamenii se pot adapta la medii ostile, inclusiv la viitoarele explorări spațiale, unde oxigenul și presiunea atmosferică vor reprezenta provocări majore.

Cercetarea publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences ne amintește că, dincolo de tehnologie și progres social, suntem încă o specie în schimbare, iar evoluția continuă să acționeze în moduri fascinante. Pe Platoul Tibetan, acest proces este mai vizibil ca oricând.