Cum au încurajat băncile din România munca la negru printre românii vulnerabili. Totul pleacă de la popririle pe credite

Munca la negru a devenit, în ultimii ani, o realitate tot mai vizibilă în România, iar explicațiile nu țin doar de lipsa controalelor sau de lăcomia unor angajatori. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, o parte semnificativă a acestui fenomen este întreținută chiar de către angajați care aleg deliberat să lucreze fără forme legale pentru a scăpa de popririle bancare. Practic, sistemul de creditare și executare silită a ajuns să împingă o parte dintre românii vulnerabili în economia gri.

Declarațiile ministrului vin după mai multe controale ale Inspecției Muncii, unde au fost descoperite sute de persoane angajate fără forme legale în firme de curierat sau construcții din Capitală. Conform acestuia, fenomenul muncii la negru nu poate fi combătut exclusiv prin amenzi aplicate companiilor, ci trebuie înțeles și prin prisma contextului social și economic care îi determină pe oameni să se sustragă din sistemul fiscal.

Cum popririle împing angajații spre munca la negru

În România, poprirea pe salariu poate ajunge până la o treime din venit pentru datorii obișnuite și chiar până la jumătate din salariu atunci când există mai multe datorii simultane. Pentru o mare parte dintre salariații cu venituri mici, acest nivel de reținere devine imposibil de suportat.

„Nivelul înalt al popririlor pentru credite îi face pe unii oameni să-și dorească să lucreze la negru, fie pentru că nu mai pot trăi din ceea ce rămâne după rețineri, fie pentru că sunt presați de bănci și executori”, a explicat Florin Manole în cadrul unei emisiuni televizate.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Astfel, în loc să declare veniturile și să contribuie legal la sistemul de pensii și sănătate, unii angajați preferă să accepte plata „la plic”, fără contract. Aceasta le oferă libertatea de a-și păstra întregul venit, dar le anulează accesul la drepturi esențiale: pensie, concedii medicale, asigurare de sănătate și protecție legală în caz de accident de muncă.

Fenomenul nu este nou, dar a căpătat amploare odată cu creșterea numărului de popriri bancare. Într-o economie unde peste 1,5 milioane de români au credite active și aproape 800.000 sunt în situație de executare, tentația de a „dispărea” din sistem este tot mai mare.

Statul, băncile și un cerc vicios

În teorie, băncile și executorii judecătorești doar aplică legea. În practică, însă, lipsa unui mecanism de protecție pentru debitorii cu venituri mici a creat un cerc vicios: statul pierde contribuții fiscale, angajatorii se feresc de controale, iar lucrătorii își compromit viitorul financiar.

Munca la negru generează anual pierderi de peste 10 miliarde de lei la buget, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. În același timp, statul cheltuie resurse considerabile pentru combaterea unui fenomen pe care, indirect, îl alimentează prin lipsa unor soluții alternative de restructurare a datoriilor personale.

Florin Manole a subliniat că reforma reală a pieței muncii trebuie să abordeze cauzele economice și sociale, nu doar consecințele: „Nu putem discuta doar despre dreptul la pensie al acelor oameni. Trebuie să discutăm și despre ce îi determină să evite sistemul legal — fie un angajator care vrea să economisească taxe, fie un nivel de poprire care le face imposibilă supraviețuirea”.

Experții economici susțin ideea plafonării popririlor la un procent mai mic pentru salariile sub un anumit prag, în paralel cu programe de educație financiară și cu posibilitatea reeșalonării creditelor fără executare silită. Astfel, s-ar putea reduce motivația pentru munca la negru și s-ar readuce o parte dintre lucrători în economia fiscalizată.

Ce soluții există pentru românii prinși în sistem

Ministerul Muncii are în vedere un set de măsuri care să descurajeze munca la negru prin stimulente legale: creșterea controalelor, facilități fiscale pentru angajatorii care reangajează persoane fără forme legale, dar și un dialog cu Ministerul Finanțelor și sistemul bancar pentru reducerea poverii popririlor.

În paralel, instituțiile de credit ar putea fi obligate să ofere soluții personalizate debitorilor cu venituri mici, prin refinanțare controlată sau prin scutirea temporară de penalități.

În lipsa unei astfel de reforme, munca la negru va continua să fie o alegere de supraviețuire pentru zeci de mii de români vulnerabili, în loc să rămână un simplu act de evaziune.