Cum au ajuns românii să fugă de agricultură și de ce ar trebui să ne îngrijorăm. Unul din cinci renunță la munca câmpului

Agricultura, odinioară unul dintre pilonii centrali ai economiei românești și europene, trece printr-o criză profundă. Un raport recent realizat de Ipsos arată un tablou alarmant: unul din cinci fermieri din Europa, inclusiv din România, intenționează să renunțe la munca agricolă în următorii cinci ani. Motivele sunt multiple, de la birocrația sufocantă, lipsa sprijinului politic real și până la veniturile insuficiente care fac imposibilă susținerea unei ferme pe termen lung.

Această tendință nu este doar o problemă a fermierilor individuali, ci afectează întregul lanț alimentar, siguranța aprovizionării și stabilitatea economică. Dacă agricultura devine tot mai puțin atractivă, cine va mai produce hrana de care depinde fiecare dintre noi?

Venituri mici și birocrație mare: principalii factori de descurajare

Sondajul Ipsos, realizat în nouă state membre UE, scoate în evidență frustrarea profundă a fermierilor față de lipsa unor politici coerente și eficiente. Aproape 91% dintre agricultori declară că nu sunt mulțumiți de reacțiile guvernelor și ale Uniunii Europene la problemele lor. Deși au existat proteste masive în ultimul an, schimbările concrete întârzie să apară, iar fermierii simt că nu mai pot aștepta.

Pentru 69% dintre aceștia, venitul actual nu este suficient pentru a acoperi costurile și a face investiții în fermă. În plus, accesul limitat la biopesticide, biotehnologie și tehnologii de agricultură de precizie frânează progresul și face ca fermele să rămână blocate în metode tradiționale, mai puțin eficiente.

Reducerea birocrației a devenit prioritatea numărul unu în ochii agricultorilor. Procesele administrative stufoase, verificările excesive și documentațiile complicate le consumă timp prețios și resurse, împiedicându-i să se concentreze pe producție și pe îmbunătățirea randamentului. Fără o simplificare reală, multe ferme riscă să dispară.

Un viitor incert pentru agricultura românească

Mai grav este că peste jumătate dintre fermierii europeni, inclusiv români, nu mai văd un viitor pe termen lung în agricultură. Raportul arată că 20% intenționează să renunțe la activitate în următorii cinci ani, iar 5% chiar în decursul unui singur an. Este un semnal de alarmă care ar trebui să mobilizeze atât guvernele, cât și organizațiile europene.

Pentru ca agricultura să devină din nou atractivă, este esențială o distribuție mai echitabilă a profitului pe întregul lanț valoric. Fermierii cer să fie plătiți corect, să primească sprijin financiar real și să aibă acces la tehnologii moderne care le-ar permite să fie mai productivi și mai sustenabili.

Olivier de Matos, directorul general al CropLife Europe, atrage atenția asupra nevoii urgente de acțiune. Eliminarea decalajelor tehnologice și asigurarea unei compensații echitabile nu sunt doar deziderate frumoase, ci măsuri obligatorii pentru a construi un viitor agricol competitiv și rezistent. Dacă ele nu se vor implementa rapid, s-ar putea ca în câțiva ani România și alte țări europene să depindă din ce în ce mai mult de importuri, pierzându-și independența alimentară.

Pentru tine, ca cetățean, această criză ar trebui să fie un semnal de îngrijorare. Agricultura nu este doar despre fermieri și câmpuri de grâu; este despre siguranța alimentară, prețurile de la raft și reziliența economică a întregii societăți. Dacă fermierii abandonează, întreaga roată economică riscă să se blocheze.