Cum au ajuns magistrații cei mai bogați pensionari din România. Mulți dintre ei continuă să lucreze, cât ne costă pe noi toți

Tema pensiilor speciale continuă să fie una dintre cele mai aprinse dezbateri din România. Cifrele recente arată dimensiunea reală a problemei: între 2018 și 2024, peste 11.500 de persoane au beneficiat de acest tip de pensii, iar costul total pentru stat s-a ridicat la aproximativ 8,7 miliarde de lei. Diferența dintre ceea ce ar fi primit acești pensionari pe baza contributivității și ceea ce au primit efectiv arată povara uriașă pentru bugetul public.

Doar 542 de milioane de lei din această sumă au provenit din contribuțiile plătite de beneficiari, restul de 8,1 miliarde de lei fiind acoperit direct din fonduri publice. Cu alte cuvinte, societatea suportă nota de plată pentru ceea ce mulți numesc un privilegiu al unei categorii profesionale.

Magistrații, cei mai mari beneficiari

Datele oficiale arată că peste 80% din totalul banilor pentru pensii speciale merg către foști magistrați. În prezent, aproximativ 5.700 de foști judecători și procurori primesc o pensie medie de 25.000 de lei lunar, de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie obișnuită din România, care se situează la 2.800 de lei.

Situația devine și mai controversată având în vedere că mulți dintre acești pensionari continuă să fie activi în diverse funcții, fie în mediul privat, fie în consultanță juridică, ceea ce le crește veniturile lunare la niveluri greu de imaginat pentru un pensionar obișnuit. Practic, pentru unii dintre ei, pensionarea nu a însemnat retragere, ci doar acces la o sursă suplimentară de venit.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Noua lege privind pensiile speciale prevede că pensia nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net și că vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani. Totuși, implementarea acestei reforme depinde de verdictul Curții Constituționale, care urmează să se pronunțe pe 24 septembrie 2025.

Povara pe termen lung și riscurile pentru viitor

Problema nu este doar legată de sumele plătite în prezent, ci și de datoria implicită a statului față de viitorii pensionari. Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al CFA România, avertizează că această datorie ajunge la 385% din PIB, un nivel uriaș și greu de susținut.

În lipsa unei reforme profunde, sustenabilitatea sistemului de pensii publice este pusă sub semnul întrebării. Fiecare an de întârziere în aplicarea unor schimbări crește povara pe generațiile active și reduce șansele ca viitorii pensionari să primească sumele promise.

Toni Neacșu, fost membru al CSM, atrage atenția că pensiile magistraților devin ușor un subiect de revoltă socială pentru că sunt foarte mari în comparație cu restul sistemului. Această discrepanță între „speciali” și pensionarii obișnuiți nu face decât să alimenteze tensiuni într-un context economic deja fragil.