Criza sistemului de pensii din România, mai aproape decât ai crede, conform experților. Care sunt greșelile, de unde vin problemele

România se apropie tot mai mult de o criză a sistemului public de pensii, avertizează economiștii și specialiștii în finanțe personale. Dezechilibrul dintre numărul contribuabililor activi și cel al pensionarilor se accentuează rapid, iar tendințele demografice confirmă că sistemul actual, bazat pe solidaritatea între generații, nu mai este sustenabil pe termen lung.

Expertul financiar Alexandru Chirilă explică faptul că actualul mecanism de contribuție la pensii a fost conceput într-o epocă în care speranța de viață era cu mult mai scăzută decât cea actuală. În prezent, românii trăiesc în medie cu 10-15 ani mai mult după pensionare, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetului public, într-un context în care numărul celor care cotizează este în scădere constantă.

Dezechilibrul demografic și efectele asupra sistemului public

Natalitatea aflată în declin și migrația forței de muncă sunt principalele cauze ale dezechilibrului demografic. Estimările Eurostat și ale Institutului Național de Statistică indică o scădere accentuată a populației României, care ar putea ajunge la 15 milioane de locuitori până în anul 2070. În același timp, proporția persoanelor active economic se va reduce semnificativ, în timp ce ponderea celor care beneficiază de pensii va crește.

Această evoluție creează un cerc vicios: mai puțini contribuabili susțin un număr tot mai mare de pensionari. În lipsa unor reforme structurale, acest raport va face imposibilă menținerea actualului nivel de pensii. Chirilă atrage atenția că, în forma sa actuală, sistemul este gândit pentru o realitate socială și economică de acum câteva decenii, fără a ține cont de creșterea speranței de viață sau de migrația masivă a forței de muncă tinere.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ce nu se ia în calcul la pensie și de ce apar surprize

Un alt motiv de vulnerabilitate îl reprezintă percepția greșită a românilor asupra vechimii în muncă. Mulți cred că toate perioadele de activitate sunt luate în calcul la stabilirea pensiei, însă doar anii pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public sunt recunoscuți oficial.

Perioadele de șomaj neîndemnizat, anii lucrați „la negru”, concediile fără plată sau activitățile independente fără contribuții achitate nu aduc puncte de pensie. În schimb, anumite intervale sunt considerate perioade asimilate, cum ar fi concediul de maternitate, cel de creștere a copilului, serviciul militar efectuat înainte de 2007, concediile medicale sau anii de șomaj indemnizat.

Pentru a evita situațiile în care stagiul de cotizare real este mai mic decât cel estimat, specialiștii recomandă verificarea periodică a contribuțiilor pe platforma Casei Naționale de Pensii Publice. Doar perioadele cu contribuții efective figurează în baza de date oficială și influențează cuantumul pensiei finale.

Ce soluții există și de ce nu funcționează încă

România are teoretic un sistem de pensii structurat pe trei piloni: cel public (Pilonul I), cel administrat privat (Pilonul II) și cel facultativ (Pilonul III). În practică însă, modul în care sunt gestionate contribuțiile face ca veniturile pensionarilor să scadă brusc după încheierea activității profesionale.

Experții susțin că reforma sistemului trebuie să înceapă prin încurajarea contribuțiilor private și prin stimularea economisirii individuale. Totuși, lipsa educației financiare și nivelul scăzut al veniturilor fac ca majoritatea românilor să se bazeze exclusiv pe pensia de stat, considerată din ce în ce mai puțin sigură.

Chirilă avertizează că, în lipsa unei intervenții urgente, pensia de stat va deveni, în câteva decenii, o soluție doar simbolică. Pentru generațiile tinere, siguranța financiară la bătrânețe va depinde în mare măsură de investiții personale și de contribuțiile suplimentare în fondurile private de pensii.