31 mai 2025 | 12:57

Criză financiară gravă la ONU: reduceri de personal masive amenință funcționarea organizației

ȘTIRI EXTERNE
Share
Criză financiară gravă la ONU: reduceri de personal masive amenință funcționarea organizației
ONU reduce 20% din locurile de muncă pe fondul deficitului bugetar global.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa, fiind nevoită să opereze reduceri masive de personal pentru a face față unui deficit financiar copleșitor. Aproximativ 20% dintre posturile bugetate vor fi eliminate, afectând agenții esențiale precum cele pentru refugiați, drepturile femeilor și ajutor umanitar. Decizia, anunțată de secretarul general, Antonio Guterres, reflectă o criză adâncită de contribuțiile întârziate sau incomplete ale statelor membre, pe fondul provocărilor economice globale și creșterii nevoilor umanitare.

Conform purtătorului de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, reducerea de aproximativ 2.800 de posturi va afecta aproape toate agențiile organizației, inclusiv cele care susțin refugiații palestinieni, promovează egalitatea de gen sau se ocupă de schimbările climatice. Presiunea bugetară impune măsuri drastice și redefinește prioritățile organizației în fața resurselor tot mai limitate.

Contribuțiile întârziate ale statelor membre: principala cauză a crizei

De mai bine de șapte ani, avertismentele cu privire la diminuarea resurselor financiare ale ONU au fost continue. Antonio Guterres a subliniat faptul că multe state membre nu își plătesc contribuțiile în timp util sau deloc. Potrivit unui raport recent, în mai 2025, 41 de țări nu își achitaseră integral contribuțiile pentru bugetul regulat al ONU. Rezultatul: un deficit de 740 de milioane de dolari în bugetul de bază de 3,72 miliarde de dolari al organizației.

Statele Unite, cel mai mare finanțator al ONU, au fost criticate în mod repetat pentru întârzieri în plăți sau pentru reducerile de finanțare din anii precedenți. În 2023, SUA au asigurat 22% din bugetul regulat al ONU, contribuind cu aproape 13 miliarde de dolari. Cu toate acestea, administrația Trump a implementat reduceri semnificative în sprijinul acordat anumitor programe, inclusiv suspendarea finanțării pentru Agenția ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA) și retragerea din Organizația Mondială a Sănătății. Aceste decizii au avut efecte devastatoare, subminând capacitatea ONU de a reacționa la crize globale.

Chiar și așa, Statele Unite nu sunt singurul factor care contribuie la penuria financiară. Alte 40 de state membre sunt, de asemenea, vinovate pentru neplata contribuțiilor, multe dintre ele invocând dificultăți economice interne. Inflația, crizele economice post-pandemie și conflictele regionale au îngreunat și mai mult capacitatea națiunilor de a susține cheltuielile internaționale.

Reducerea costurilor și măsuri pentru viitor

Printre măsurile de reducere a costurilor adoptate se numără ajustările drastice ale bugetelor agențiilor, unele dintre acestea anunțând reduceri de până la 30% ale personalului. Programul Alimentar Mondial, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF) și Oficiul de Coordonare pentru Afaceri Umanitare (OCHA) figurează printre cele mai afectate structuri.

În același timp, Guterres a propus o serie de soluții pe termen lung pentru a remedia problemele financiare ale organizației. Creșterea transparenței în utilizarea fondurilor și modalități alternative de finanțare, precum emisiunea de obligațiuni verzi și parteneriatele public-private, reprezintă direcții explorate pentru stabilizarea bugetului. De asemenea, ONU depune eforturi pentru a colabora mai eficient cu statele membre și a le convinge să își onoreze obligațiile financiare.

Totuși, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a revitaliza sistemul financiar al organizației, pe fondul climatului global incert. Criza actuală a resurselor ar trebui să funcționeze ca un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională, subliniind necesitatea solidarității și a unei noi abordări pentru gestionarea problemelor globale.