Criza din stup: virusul care decimează albinele și pesticidul care nu mai funcționează. Cum te afectează direct

Între iunie 2024 și ianuarie 2025, apicultorii din Statele Unite au fost martorii unui fenomen devastator: 62% dintre coloniile comerciale de albine au murit, în cel mai grav val de pierderi înregistrat vreodată, arată un studiu.

Această catastrofă vine la doar un an după o altă iarnă dezastruoasă, în care apicultorii raportaseră o pierdere de 55% din colonii. În spatele acestei crize se află o combinație letală de viruși și paraziți rezistenți la tratamentele existente.

Cercetătorii de la Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) au descoperit, după o analiză amănunțită a 113 colonii afectate, că majoritatea deceselor au fost cauzate de viruși transmiși de acarieni varroa, o specie parazitară de temut pentru stupi. Și mai grav, toți acarienii testați au prezentat rezistență la amitraz, singurul pesticid eficient rămas în arsenalul apicultorilor împotriva acestor dăunători.

Deși această descoperire oferă o explicație clară pentru colapsul masiv, ea vine într-un moment dificil: în mod tradițional, fereastra optimă pentru reconstruirea coloniilor se închide la începutul verii. Cu alte cuvinte, pentru mulți apicultori, vestea a venit prea târziu.

Amitraz nu mai face față: pesticidul vedetă, înfrânt de evoluția acarienilor

Acarienii varroa nu sunt o amenințare nouă. De zeci de ani, apicultorii luptă cu acest parazit care s-a dovedit extrem de adaptabil. Încă din anii 1980, varroa a dezvoltat rezistență la patru clase majore de miticide. Amitraz rămăsese ultima linie de apărare eficientă, apreciat pentru că era mai puțin toxic pentru albine și oameni, dar totuși letal pentru parazit. Din păcate, noile rezultate sugerează că și acest pesticid și-a pierdut eficiența, ceea ce ar putea avea consecințe dezastruoase pentru apicultură.

Aaron Gross, toxicolog specializat în rezistența la pesticide, avertizează că dozele crescute de amitraz pot slăbi coloniile de albine, iar în lipsa unei alternative eficiente, apicultorii sunt prinși între două riscuri majore: pe de o parte, infestarea cu varroa, pe de altă parte, efectele toxice ale tratamentelor. Este o ecuație periculoasă, în care pierderile par inevitabile dacă nu apar soluții inovatoare.

În timp ce USDA continuă analiza altor factori contribuitori, precum pesticidele agricole sau malnutriția coloniilor, cercetătorii subliniază că identificarea clară a virusurilor purtate de acarieni este un pas important pentru dezvoltarea de noi tratamente, inclusiv prin tehnologii precum interferența ARN (RNAi), care ar putea proteja albinele de infecții virale. Totuși, astfel de soluții sunt încă la nivel experimental și nu vor ajunge prea curând în stupii comerciali.

Fără albine, fără hrană: ce este în joc pentru agricultură și consumatori

Albinele nu sunt doar insecte zburătoare simpatice. Ele sunt responsabile pentru polenizarea a peste 90 de culturi agricole comerciale din SUA, contribuind cu aproximativ 20-30 de miliarde de dolari anual la economia agricolă. De la mere, migdale și pepeni, până la broccoli sau căpșuni – toate depind de prezența albinelor.

O criză prelungită în rândul acestor polenizatori ar putea însemna scumpiri semnificative în sectorul alimentar, reducerea recoltelor, dar și afectarea ecosistemelor locale, care se bazează pe albine pentru menținerea diversității vegetale. Cu alte cuvinte, moartea albinelor nu e doar problema apicultorilor, ci una care poate atinge buzunarul și farfuria fiecăruia.

În fața acestui pericol, organizații precum Project Apis m. recomandă o strategie „all-in”: folosirea alternativelor la amitraz, sterilizarea echipamentelor, izolarea coloniilor bolnave și selecția de albine mai rezistente genetic. Însă, pentru a face față pe termen lung, este nevoie de fonduri publice consistente și de o colaborare între instituții guvernamentale, laboratoare universitare și sectorul privat.

Danielle Downey, directoarea Project Apis m., subliniază că, deși coloniile de albine pot supraviețui unuia sau chiar doi ani dificili, „o serie de colapsuri succesive poate distruge complet industria”. Este un avertisment serios care ar trebui să motiveze autoritățile să refinanțeze cercetarea, afectată în ultimii ani de tăieri bugetare sub administrația Trump.

Într-o lume în care polenizatorii devin tot mai vulnerabili, iar pesticidele tot mai ineficiente, salvarea albinelor devine o cursă contra cronometru. Criza din iarna 2024-2025 e doar vârful aisbergului. Iar dacă nu luăm măsuri rapide și hotărâte, ne putem trezi nu doar fără miere, ci și fără o bună parte din mâncarea de zi cu zi.