06 nov. 2025 | 06:00

Crește vârsta de pensionare în România pentru anumite domenii de activitate, cel puțin în teorie. Schimbarea esențială promisă de la Guvern

ACTUALITATE
Crește vârsta de pensionare în România pentru anumite domenii de activitate, cel puțin în teorie. Schimbarea esențială promisă de la Guvern
Vârsta de pensionare la magistrați nu poate să rămână neatinsă / foto: Playtech

Guvernul promite să reia urgent reforma pensiilor speciale, după ce Curtea Constituțională a respins legea anterioară. Miza nu e doar politică și socială, ci și financiară: România riscă să piardă circa 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu livrează schimbarea până la termenul-limită anunțat. În centrul discuției apare o modificare-cheie: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, o temă pe care, potrivit ministrului Muncii, ar exista deja un acord de principiu inclusiv din partea sistemului de justiție.

Ministrul Florin Manole a explicat că respingerea legii a fost legată de lipsa avizului CSM, un viciu de procedură care ține de întregul executiv. Direcția politică, însă, rămâne aceeași: aducerea regulilor pentru categoriile cu statut special mai aproape de regulile generale, fără a pierde din vedere sustenabilitatea bugetară și percepția publică de echitate.

Ce se schimbă la pensiile speciale, conform liniei anunțate

Punctul cel mai vizibil este creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de zece ani. Pentru tine, dacă lucrezi într-un domeniu cu statut special, asta înseamnă că vei rămâne mai mult în activitate, cu un calendar etapizat, nu un salt brusc. Ideea e să nu mai existe ieșiri foarte timpurii din sistem, cu efect de presiune pe buget și cu inechități față de restul populației.

Un al doilea pilon urmărește trecerea de la pensii calculate la 100% din ultima remunerație netă spre un plafon în jur de 70%. Cu alte cuvinte, dacă ești aproape de finalul carierei, nu vei mai proiecta o pensie egală sau peste salariul avut în ultimele luni de activitate. Măsura vizează uniformizarea criteriilor și ține sub control derapajele apărute în trecut, când vulnerabilități legislative au fost exploatate pentru a obține cuantumuri excepționale.

De ce se impune un calendar rapid și ce înseamnă pentru tine

Termenul-limită fixat în noiembrie 2025 vine din obligațiile PNRR. Dacă legea reparațiilor nu trece la timp, pierderea de fonduri europene nu e o ipoteză teoretică, ci o consecință directă. Pentru tine, asta se traduce în mai puțină previzibilitate: cu cât întârzie actul normativ, cu atât e mai dificil să-ți planifici ieșirea la pensie sau să-ți estimezi veniturile post-activitate.

Dincolo de procedură, reforma vrea să împace două nevoi: o remunerație corectă în activitate și o pensie adecvată, fără excese disproporționate față de veniturile generale și posibilitățile bugetului. Dacă ești în magistratură sau într-un alt corp profesional vizat, te ajută să urmărești atent forma finală a legii: tranzițiile pe vechime (de la 25 la 35 de ani în propunerea anterioară), modul de indexare și definiția bazei de calcul îți pot schimba semnificativ proiecția financiară.

Ce ai de făcut până la forma finală a legii

Ca să nu te prindă reforma pe picior greșit, e util să-ți refaci scenariile de pensionare cu vârsta-țintă de 65 de ani și cu un raport pensie/salariu mai aproape de 70%. Verifică-ți vechimea recunoscută, perioadele asimilate și eventualele întreruperi, ca să știi exact unde te afli în raport cu pragurile propuse. În paralel, ia în calcul ajustări în planul de economisire privată, pentru că schimbarea formulei publice mută o parte din responsabilitate către economiile tale.

Pe termen scurt, cheia este calendarul legislativ și calitatea procedurii. Lecția din respingerea la CCR e că orice scurtătură procedurală poate deraia întregul pachet. Dacă etapele sunt respectate, inclusiv avizul CSM, ai șanse să primești reguli clare, cu tranziții previzibile, în timp util pentru a-ți recalibra deciziile personale.