Creierul uman poate activa sistemul imunitar doar la vederea unei persoane bolnave, arată un nou studiu

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Neuroscience dezvăluie că simpla vedere a unei persoane cu simptome de boală poate declanșa un răspuns imun în corpul nostru. Cercetarea, condusă de o echipă internațională de oameni de știință, sugerează că sistemul nervos și cel imunitar sunt mai interconectate decât se credea anterior și că reacționează în tandem pentru a anticipa și preveni infectarea — chiar și în lipsa contactului fizic cu un agent patogen real.

Experimentul, realizat cu ajutorul realității virtuale, a demonstrat că participanții expuși la imagini realiste cu persoane care prezentau semne evidente de boală, precum erupții febrile, au manifestat un răspuns biologic măsurabil. Creierul lor s-a activat în mod specific, iar în sângele lor au fost detectate creșteri ale unor markeri ai imunității, deși nu existase o expunere efectivă la vreun virus.

Realitatea virtuală, un instrument neobișnuit pentru studierea instinctelor de apărare

Pentru a testa modul în care reacționează corpul uman la pericole percepute, cercetătorii au recurs la tehnologia VR. Un număr total de 248 de adulți sănătoși au participat la studiu, purtând căști de realitate virtuală care le permiteau să observe avatare digitale. Unele dintre aceste avatare prezentau semne evidente de boală, altele erau neutre sau păreau doar înfricoșate.

Participanții erau rugați să apese un buton de fiecare dată când simțeau o atingere pe față, în timp ce priveau aceste avatare. Rezultatele au fost clare: cei care priveau un avatar „bolnav” reacționau mai rapid la atingere, semn că sistemul lor nervos era deja „în alertă”.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Această reacție rapidă era însoțită de activarea unor zone din creier responsabile cu identificarea pericolelor, precum hipotalamusul — o regiune care, la rândul ei, trimite semnale către sistemul imunitar. Chiar și atunci când avatarul bolnav era departe, efectul era pronunțat, ceea ce sugerează că distanța nu reduce neapărat capacitatea creierului de a anticipa o amenințare.

„Aceste date arată că celulele imunitare nu reacționează doar la prezența directă a unui virus, ci și la percepția unei amenințări de boală,” explică coordonatoarea studiului, imunologul Sara Trabanelli de la Universitatea din Lausanne.

Printre markerii imunitari analizați în studiu se numără și celulele limfoide înnăscute (ILC), responsabile pentru răspunsurile imediate ale sistemului imunitar. De obicei, aceste celule se activează în prezența unei infecții reale, însă în cadrul experimentului ele au înregistrat o creștere notabilă doar la vederea unui avatar bolnav.

a) Participanții au fost mai întâi expuși unui avatar neutru (de bază) și apoi le-au fost arătate fie avataruri neutre, fie infecțioase, fie înfricoșătoare. b) Avatarurile au fost prezentate la una dintre cele cinci distanțe (D5 = departe, D1 = aproape). (Trabanelli et al., Nature Neuroscience, 2025)

Rezultatele au fost analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care a confirmat că activitatea cerebrală de „detecție a amenințărilor” poate anticipa activarea sistemului imunitar. În mod interesant, reacțiile cerebrale declanșate de imaginea unui avatar bolnav se suprapun cu zonele activate după administrarea unui vaccin antigripal, semn că organismul se pregătește de o luptă iminentă.

Aceste descoperiri oferă un nou unghi de interpretare asupra modului în care funcționează prevenția naturală a bolilor: nu doar prin evitarea contactului, ci și prin anticiparea și pregătirea fiziologică în fața unui pericol potențial.

Percepție, emoție și imunitate: ce urmează?

Cercetarea deschide noi direcții de explorare privind interacțiunea dintre percepția vizuală, emoțiile primare precum frica sau repulsia, și răspunsurile biologice ale corpului. De exemplu, avatarele care păreau doar înfricoșate, dar fără semne de boală, nu au declanșat același tip de reacție în creierul participanților. Așadar, nu frica în sine determină răspunsul imunitar, ci asocierea clară a unui pericol infecțios.

Aceste concluzii ridică întrebări interesante: putem influența sistemul imunitar doar prin expunerea la stimuli vizuali? Ar putea realitatea virtuală fi utilizată ca instrument de antrenament imun în anumite contexte clinice? Sau, dimpotrivă, este posibil ca hiperreactivitatea la stimuli vizuali să contribuie la dezvoltarea unor tulburări autoimune sau anxioase?

Graficele care arată cea mai mare diferență între timpii de reacție ai grupului de control și ai grupului de test au fost în timpul testului pe grupuri infectate. (Trabanelli et al., Nature Neuroscience, 2025)

Autorii studiului avertizează că cercetările sunt încă la început și că este nevoie de explorări suplimentare pentru a înțelege complet mecanismele implicate. Totuși, ceea ce este cert e că organismul uman pare să fi evoluat cu o strategie de „pregătire înainte de contact” — o reacție care ne poate oferi un avantaj în lupta cu agenții patogeni, dar care are și implicații asupra modului în care ne raportăm la ceilalți.

Într-o lume în care am învățat să ne ferim instinctiv de tusea unui străin sau de semnele vizibile ale bolii, se pare că nu doar mintea, ci și corpul nostru reacționează mult mai profund decât am fi crezut.