Controverse majore privind reforma GDPR și inteligența artificială în UE: Activiștii acuză Comisia Europeană că favorizează Big Tech

Planurile Comisiei Europene de a revizui legislația privind protecția datelor și reglementarea inteligenței artificiale au stârnit reacții dure din partea activiștilor pentru confidențialitate.

Potrivit unui document scurs în presă, inițiativa „Digital Omnibus”, care urmează să fie prezentată oficial pe 19 noiembrie 2025, ar conține modificări care ar slăbi considerabil protecțiile oferite de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).

Organizația europeană None of Your Business (Noyb), condusă de activistul Max Schrems, avertizează că aceste schimbări ar crea numeroase „portițe legale” prin care marile companii tehnologice ar putea exploata datele personale ale utilizatorilor, scrie The Register.

„O parte din Comisia Europeană pare să încerce să treacă peste toate procedurile normale, ignorând principiile unei legiferări corecte, cu potențiale consecințe grave”, a declarat Schrems, comparând abordarea cu tacticile administrației Trump.

Modificări care ar putea slăbi protecția datelor personale

Printre propunerile criticate se numără redefinirea regulilor privind pseudonimizarea datelor. În forma actuală, GDPR impune ca datele anonimizate parțial, de exemplu, atunci când „John Doe” devine „User12345”, să fie tratate în continuare ca date personale.

Noile prevederi ar elimina această obligație, permițând companiilor să folosească astfel de date în scopuri comerciale fără consimțământ explicit. „Aceasta ar putea afecta toate formele de urmărire online, publicitate digitală și activitatea brokerilor de date”, avertizează Noyb.

O altă schimbare semnificativă vizează limitarea dreptului persoanelor de a accesa, corecta sau șterge datele deținute de companii. Potrivit noii formulări, organizațiile ar putea refuza cererile considerate „abuzive”.

Această interpretare ar putea afecta angajații aflați în litigii de muncă, jurnaliștii sau cercetătorii care solicită informații în interes public.

De asemenea, articolul 9 din GDPR, care reglementează protecția datelor sensibile, precum orientarea sexuală, opiniile politice sau starea de sănătate,  ar urma să se aplice doar informațiilor „direct dezvăluite”.

Companiile ar putea astfel deduce date sensibile din alte surse fără a încălca legea, creând riscul de discriminare sau concedieri abuzive.

Reforme AI considerate un „cadou” pentru marile companii tehnologice

Reforma vizează și reglementarea inteligenței artificiale, un domeniu în care lobby-ul corporativ a fost intens. Noyb susține că noile prevederi ar permite sistemelor AI să proceseze date personale în baza unui „interes legitim”, fără a avea nevoie de consimțământ explicit, spre deosebire de alte forme de procesare tradițională.

„Aceasta ar privilegia o tehnologie riscantă în detrimentul altora și ar încălca principiul neutralității tehnologice al GDPR”, arată raportul organizației.

Documentul scurs mai arată că anumite interpretări ale noilor reguli ar putea permite colectarea de date suplimentare de pe dispozitivele personale ale utilizatorilor sub pretextul „securității” sau al „informațiilor agregate”. Fără definiții clare, aceste excepții ar putea duce la supraveghere excesivă.

În replică, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a afirmat că scopul reformei este simplificarea și adaptarea legislației la noile realități tehnologice, nu diminuarea protecției cetățenilor:

„Dorim să menținem competitivitatea companiilor europene și să întărim suveranitatea tehnologică a Europei. Nu s-a luat nicio decizie finală.”