Condimentul care i-a îmbogățit pe românii dintr-un sat din Vrancea. Un kilogram ajunge la 100.000 de lei
Într-un sat aflat în județul Vrancea, o cultură exotică, considerată printre cele mai prețioase din lume, începe să transforme destine. Este vorba despre planta de șofran, supranumită „aurul roșu”, care, în România, se vinde cu suma impresionantă de până la 100.000 lei pe kilogram.
Cultura de aur roșu
În localitatea citată, fermieri locali au decis să cultive șofranul după ce au observat nișele de piață și potențialul enorm de profit. Bulbii pentru cultivare au fost importați, iar plantarea se face manual, pe suprafețe mici, cu grijă. Înflorirea durează scurt, floarea fiind deosebit de sensibilă, iar recoltarea foarte migăloasă: aproape 150–200 de flori sunt necesare pentru a obţine un singur gram de condiment uscat.
După recoltare, procesul nu se oprește: fiecare floare trebuie deschisă manual, iar din interior se extrag doar cele trei fire roșii (stigmatele), care apoi sunt uscate în condiţii stricte, pentru a păstra aroma intensă şi culoarea puternică specifică. Tocmai această intensitate a muncii şi raritatea producţiei fac ca preţul să fie extrem de ridicat. De exemplu, dacă un gram valorizează între 70 şi 100 lei, atunci simpla multiplicare până la kilogram duce la suma menţionată mai sus.
Pentru agricultorii din satul respectiv, această cultură a devenit o alternativă la plantele clasice (grâu, porumb, floarea-soarelui). Deşi volumul este mic, veniturile pot fi comparabile cu cele ale multor afaceri agricole tradiționale. Mai mult, produsul obținut este vândut pe piață ca „produs de nișă”, atractiv pentru restaurante gourmet, magazine de specialitate sau export.
Provocările și perspectivele
Nu totul este simplu: plantarea trebuie făcută în momentul potrivit, recoltarea peste câteva ore de la deschidere necesită rapiditate, iar uscarea trebuie realizată cu echipament atent calibrat. Dacă aceste etape nu sunt respectate, produsul îşi pierde calitatea şi implicit valoarea. Totuşi, agricultorii se arată optimiști: schimbările climatice, costurile relativ reduse ale intrărilor (în special dacă terenul este mic) şi cererea tot mai mare pentru astfel de condimente premium fac din şofran o opțiune atractivă.
Cultura de şofran din satul vrâncean demonstrează cum o idee neobişnuită, adaptată la condițiile locale şi gestionată cu rigurozitate, poate genera venituri considerabile. Într-un moment în care multe culturi agricole tradiționale se confruntă cu provocări, „aurul roșu” oferă o alternativă inovatoare şi profitabilă — dacă fermierul e pregătit să investească timp, migală şi atenţie la detalii.