Concediu creștere copil 2025 – câți bani primesc românii, cum stăm față de restul Europei

Concediul de creștere a copilului este una dintre măsurile sociale esențiale care arată cât de mult sprijină un stat familiile tinere. România are un cadru legislativ considerat generos la nivel european prin durata concediului, dar partea financiară rămâne un punct sensibil. Dacă în alte țări părinții primesc sprijin financiar aproape integral raportat la veniturile lor, în România plafonul maxim lasă loc de nemulțumiri, mai ales în cazul celor cu salarii medii și mari.

Acest dezechilibru devine și mai vizibil când compari modelul românesc cu cel din state precum Suedia, Germania sau Franța, unde părinții pot beneficia nu doar de mai multe opțiuni flexibile, dar și de sume mai mari raportat la venitul net. Pentru mulți români, problema nu este durata concediului, ci resursele efective pe care le au la dispoziție pentru a face față cheltuielilor după venirea unui copil.

Concediul și indemnizația pentru părinți în România

La nivel intern, părinții beneficiază de un concediu de maternitate de 126 de zile, care include perioada prenatală și cea imediat următoare nașterii. Ulterior, părintele poate intra în concediul de creștere a copilului, cu o durată de până la doi ani, sau chiar trei ani dacă este vorba despre un copil cu dizabilități.

Indemnizația este de 85% din venitul net realizat în ultimele 12 luni, dar există un plafon minim și un plafon maxim. În 2023, valoarea minimă era de aproximativ 1.500 de lei, însă plafonul superior îi dezavantajează pe părinții cu salarii mai ridicate, pentru că suma lunară nu reflectă nivelul real al veniturilor pe care le aveau înainte. Această realitate face ca multe familii să depindă de economii sau de venitul celuilalt părinte pentru a menține un standard de viață echilibrat.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Deși programul românesc este considerat destul de lung ca durată, sprijinul financiar nu ține pasul cu nevoile actuale, în special în marile orașe, unde costul vieții este în creștere. În plus, lipsa unor opțiuni mai flexibile pentru împărțirea concediului între mamă și tată limitează diversitatea scenariilor familiale.

Cum se compară România cu restul Europei

Diferențele devin clare atunci când compari sprijinul financiar și durata concediului din alte țări. În Spania, părinții beneficiază de 16 săptămâni de concediu de maternitate plătite 100% și de un concediu parental care poate ajunge la trei ani, fără plafon maxim. Germania oferă până la trei ani de concediu parental, dintre care primele 12 luni sunt plătite cu 65% din venitul net, dar suma poate ajunge la maximum 1.800 de euro lunar, ceea ce plasează părinții germani peste nivelul sprijinului din România.

Franța are o abordare mixtă, cu un concediu de maternitate între 16 și 26 de săptămâni și o indemnizație care acoperă aproximativ 80% din venitul net pentru primele șase luni. Italia oferă cinci luni de concediu de maternitate plătite cu 80% din salariul net și un concediu parental de până la 10 luni împărțit între părinți.

Totuși, cel mai avansat model rămâne cel din Suedia. Aici, părinții beneficiază de 480 de zile de concediu parental, pe care le pot lua flexibil până când copilul împlinește trei ani. Pentru primele 390 de zile, indemnizația este de 80% din salariu, iar restul zilelor sunt acoperite cu o sumă fixă. Această abordare pune accentul pe flexibilitate și pe sprijin constant pentru familie, permițând părinților să se întoarcă gradual pe piața muncii.

Privind în ansamblu, România stă bine la capitolul durată, dar este dezavantajată de plafonarea sumelor și de lipsa de diversitate în opțiuni. În multe state vest-europene, indemnizațiile sunt mai consistente și adaptate veniturilor reale, iar părinții au o libertate mai mare de a decide cum împart concediul.