Concedieri masive în primării, ANAF și alte instituții, aprobate oficial. Cu cât scade numărul bugetarilor și ce vor face aceștia
Guvernul a aprobat reducerea cu 10% a posturilor din administrația publică centrală și locală, în cadrul celei mai ample reforme administrative din ultimii ani. Aproximativ 13.000 de posturi vor fi desființate în primării și consilii județene, iar mediul privat este invitat să preia foștii bugetari.
Câte posturi vor fi desființate și cine este vizat
După luni de negocieri tensionate, liderii Coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma administrației publice. Aceasta prevede reducerea cu 10% a numărului total de posturi, atât la nivel local, cât și central.
Potrivit surselor citate de Observator, aproximativ 13.000 de posturi din primării și consilii județene vor fi desființate. Reducerile vor afecta atât posturile ocupate, cât și cele vacante, în limita unui procent de 30% din totalul acestora.
În practică, autoritățile locale vor trebui să elimine circa 10% din posturile efectiv ocupate. La nivel central, anvelopa salarială a ministerelor și agențiilor guvernamentale va fi redusă cu 10%.
Aceasta nu va însemna automat concedieri, pentru că fiecare minister poate alege între diminuarea numărului de angajați sau reducerea sporurilor și beneficiilor.
Totuși, pentru instituții precum Ministerul Culturii sau al Educației, scăderea personalului va fi dificil de aplicat, ceea ce ar putea duce la ajustări salariale.
Excepții importante vor exista pentru Armată, Ministerul de Interne și sistemul de Sănătate. În schimb, prefecturile vor fi nevoite să elimine până la 20% din posturile existente.
Vor găsi foștii bugetari locuri de muncă în privat?
Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetarii care urmează să fie concediați își vor găsi foarte ușor un loc de muncă în mediul privat din România.
”În momentul de faţă, mediul privat din România, din foarte multe locuri, nu are pe cine angaja. Sunt locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit”, a spus oficialul.
În practică însă, realitatea este mai complicată. Sorina Faier, fondatoarea Termene.ro, explică: ”Multinaționalele și investitorii români sunt foarte reticenți în a angaja bugetari.
Motivația lor este simplă: în companiile private, dinamica este mult mai intensă, orientată către performanță și rezultate imediate, iar adaptarea nu este întotdeauna ușoară pentru cineva care a lucrat ani întregi într-un sistem rigid, cu stabilitate garantată.”
Ce domenii sunt potrivite pentru foștii bugetari
Există însă sectoare în care abilitățile dobândite în sistemul public pot fi valorificate, mai ales dacă angajații sunt deschiși la reconversie profesională:
- Shared services & BPO – pentru abilități administrative, financiare și de procesare a datelor;
- Retail și FMCG – zone cu nevoie permanentă de personal organizat și disciplinat;
- Logistică și transporturi – unde rigurozitatea și responsabilitatea sunt apreciate;
- Servicii financiare și bancare – pentru cei cu pregătire economică, juridică sau administrativă;
- IT și digitalizare – pentru cei cu competențe tehnologice sau dispuși la reconversie.
Sorina Faier subliniază că succesul tranziției depinde mai puțin de eticheta de „fost bugetar” și mai mult de atitudine și competențe transferabile.
”Cei care au mentalitate deschisă și disponibilitate de a performa într-un mediu competitiv pot chiar să aibă o ascensiune rapidă”, afirmă expertul, potrivit stirileprotv.ro.
Vești proaste și pentru lucrătorii străini
Coaliția nu a stabilit încă câți bugetari vor fi concediați, dar estimările indică zeci de mii de persoane. Numai prin reducerea consilierilor din cabinetele primarilor și viceprimarilor pot fi tăiate aproximativ 6.000 de posturi, iar pe lista concedierilor se află și polițiști locali sau angajați ai unor companii de stat în pierdere.
În același timp, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că numărul maxim de muncitori străini non-UE va scădea la 90.000 în 2026, pentru a face loc noilor disponibilizări și a încuraja ocuparea forței de muncă românești.
Ce programe de stimulare a angajării există pentru tineri
Pentru a sprijini piața muncii, ANOFM va finanța programe care oferă stimulente financiare pentru tinerii care își găsesc primul loc de muncă: 1.000 de lei în primele 12 luni și 1.250 de lei în următoarele 12 luni, cu condiția ca tânărul să rămână cel puțin 18 luni la angajator după perioada de finanțare.
Ministrul Muncii, Marius Manole, subliniază că nu trebuie făcută discriminare între români și muncitorii migranți: ”Există o paletă largă de locuri de muncă. Există probleme şi la companii multinaționale.”
Reforma administrativă promite să eficientizeze statul, însă succesul depinde nu doar de reducerea posturilor, ci și de capacitatea foștilor bugetari de a se adapta la cerințele unui mediu privat dinamic și competitiv.