Cometa interstelară 3I/ATLAS își schimbă direcția cozii. Astronomii observă un fenomen rar în Sistemul Solar

Un obiect misterios care traversează în prezent Sistemul Solar a atras atenția astronomilor din întreaga lume. Este vorba despre 3I/ATLAS, al treilea obiect interstelar descoperit vreodată, după celebrele ‘Oumuamua (2017) și 2I/Borisov (2019). Observațiile recente realizate cu Telescopul Nordic de pe Insulele Canare au arătat un detaliu surprinzător: coada cometei și-a schimbat direcția, un comportament rar întâlnit la astfel de corpuri cerești.

Descoperită pe 1 iulie 2025 de sistemul de monitorizare ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), cometa se deplasează pe o traiectorie de evadare din Sistemul Solar, ceea ce confirmă originea sa dintr-un alt sistem stelar. Conform calculelor, 3I/ATLAS este un corp vechi de aproximativ 10 miliarde de ani, o „capsulă a timpului” din epoca timpurie a Universului.

La începutul lunii iulie, astronomii au observat o formă neobișnuită a cometei: în loc ca coada să se extindă în direcția opusă Soarelui, așa cum se întâmplă de obicei, aceasta părea să indice spre Soare, fenomen cunoscut sub numele de „anti-coadă”. În ultimele luni însă, obiectul a început să dezvolte o coadă clasică, orientată în sens opus razelor solare.

Această tranziție – de la anti-coadă la coadă propriu-zisă – a fost confirmată prin imagini și spectroscopii realizate în perioada iulie – octombrie 2025, marcând o evoluție spectaculoasă în structura și comportamentul cometei.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Coada obiectului interstelar 3I/ATLAS se schimbă pe parcursul a patru luni. Sursa imaginii: Jewitt și Luu, arXiv 2025 (CC BY 4.0)

De ce se schimbă direcția cozii unei comete

Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie amintit modul în care se formează cozile cometelor. Pe măsură ce un astfel de corp se apropie de Soare, gheața din nucleu începe să sublimeze – adică să treacă direct din stare solidă în stare gazoasă. Gazele și particulele de praf rezultate sunt împinse de vântul solar și de presiunea radiației, formând o coadă care, în mod normal, se orientează în direcția opusă Soarelui.

Totuși, în unele cazuri, din cauza poziției Pământului și a unghiului de observație, coada poate părea că se îndreaptă spre Soare, generând o „anti-coadă aparentă” – un efect optic explicat frecvent de Agenția Spațială Europeană (ESA). Există însă și situații rare, precum cea observată la 3I/ATLAS, când „anti-coada” este reală, adică rezultă din distribuția particulelor mari de praf care se deplasează lent în raport cu nucleul cometei.

Cele trei cozi văzute pe Cometa ZTF. Credit imagine: Oscar Martín (startrails.es)/anotare ESA

Într-un studiu publicat pe platforma arXiv, astronomii Avi Loeb și Eric Keto de la Harvard notează că „observațiile arată o comă alungită orientată către Soare, un fenomen care nu poate fi atribuit doar efectelor de perspectivă”. Ei subliniază că o astfel de anti-coadă autentică este extrem de rară și ar putea fi cauzată de viteza redusă de ejectare a particulelor de praf – în jur de 5 metri pe secundă – combinate cu dimensiunea mare a acestora (până la 100 de microni).

La rândul său, astronomul Michael Busch, cercetător postdoctoral în astrofizică la NSF, explică fenomenul prin rotirea nucleului cometei: „Fragmentele ejectate pot ajunge fie înainte, fie în spatele nucleului, în funcție de unghiul de rotație. Particulele mari se acumulează de-a lungul orbitei, formând uneori structuri neobișnuite, inclusiv anti-cozi reale.”

Schimbarea direcției observată în septembrie este, potrivit cercetătorilor, o consecință naturală a apropierii cometei de Soare. În acel moment, materialele volatile precum dioxidul de carbon (CO₂) și apa înghețată (H₂O) încep să sublimeze intens, formând o coadă de praf mai clară, orientată corect – adică în sens opus radiației solare.

Ipoteza „navei extraterestre”: explicație științifică sau speculație?

Deși majoritatea astronomilor sunt de acord că 3I/ATLAS se comportă ca o cometă interstelară clasică, Avi Loeb, profesor la Harvard și o figură cunoscută pentru teoriile sale îndrăznețe, a sugerat o ipoteză alternativă: schimbarea direcției cozii ar putea fi, teoretic, un semn de manevră controlată, asemenea unui „sistem de propulsie inversă”.

„Dacă obiectul ar fi o navă spațială extraterestră care încetinește, anti-coada ar putea reprezenta o formă de propulsie, iar trecerea la o coadă clasică ar fi un fenomen așteptat în apropierea periheliului”, a scris Loeb pe blogul său, adăugând însă că există explicații fizice mult mai plauzibile pentru comportamentul observat.

Comunitatea științifică a reacționat rapid, respingând ipoteza „tehnologică”. Astronomul Jason Wright, de la Universitatea Penn State, a reamintit că anti-cozi similare au fost observate și la alte comete, inclusiv la Cometa Kohoutek în 1974 și la Cometa ZTF în 2022, fără a fi nevoie de interpretări exotice.

Chiar și așa, Loeb și echipa sa continuă să monitorizeze 3I/ATLAS, menționând că în perioada iulie-octombrie obiectul a pierdut aproximativ 2 milioane de tone de material, adică doar 0,00005% din masa sa totală estimată la 33 de miliarde de tone – un detaliu care oferă indicii despre compoziția sa și rata sublimării.

Ce urmează: cometa va fi vizibilă din nou în decembrie

Astronomii așteaptă cu interes revenirea cometei în câmpul vizual al telescoapelor în luna decembrie, când 3I/ATLAS se va afla în apropierea orbitei lui Marte. Observațiile suplimentare ar putea confirma dacă structura sa continuă să se schimbe pe măsură ce se îndepărtează de Soare.

Până acum, totul indică faptul că 3I/ATLAS este un cometă naturală, provenită dintr-un alt sistem planetar, care oferă o oportunitate rară de a studia materialul primitiv al Universului. „Acest obiect nu a trecut aproape de nicio stea de miliarde de ani. Este un mesager autentic dintr-o epocă îndepărtată”, explică autorii studiului.

Indiferent dacă poartă sau nu „semnătura” unei civilizații extraterestre, 3I/ATLAS rămâne una dintre cele mai fascinante descoperiri astronomice ale deceniului – un călător cosmic care, înainte de a părăsi din nou Sistemul Solar, ne oferă o privire rară asupra originilor spațiului interstelar.