CNA elimină un clip viral care incită la ură: liste negre și polarizare extremă

Un videoclip care a circulat intens pe rețelele sociale, acuzat că incită la ură, a fost luat în vizor de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Clipul, care include o listă lungă de personalități publice catalogate drept „dușmani ai poporului român”, urmează să fie eliminat de pe Facebook, la solicitarea CNA.

Această decizie ridică întrebări importante despre radicalizarea discursului public, despre rolul rețelelor sociale în răspândirea mesajelor periculoase și despre limitele libertății de exprimare, scrie Pagina de Media.

Videoclipul controversat a fost inițial postat pe TikTok de utilizatorul Bogdan Lupea, dar a fost preluat și distribuit masiv pe Facebook de Anişoara Staicu, o utilizatoare cu 11.000 de urmăritori. Clipul prezintă, pe un fundal muzical grav, imagini ale unor personalități publice, alături de eticheta „Wanted”, insinuând că aceste persoane ar fi vinovate de „jignirea poporului român”.

Printre cei vizați se numără politicieni, jurnaliști, artiști și influenceri cunoscuți, precum Klaus Iohannis, Mihai Gâdea, Tudor Chirilă, Lucian Mîndruță, Dan Tăpălagă și Vasile Bănescu.

CNA a considerat că acest conținut încalcă legea audiovizualului, deoarece promovează discursul instigator la ură. Conform articolului 40 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, serviciile media nu trebuie să conțină mesaje care incită la violență sau ură împotriva unui grup de persoane pe baza convingerilor politice, religioase sau altor criterii.

Aceasta nu este prima intervenție a CNA împotriva lui Bogdan Lupea. Un alt clip al acestuia, în care incita la violență împotriva lui Vasile Bănescu, a fost deja eliminat.

Listele negre și radicalizarea discursului public

Mai mulți membri ai CNA au condamnat răspândirea unor astfel de liste, subliniind că ele reflectă polarizarea extremă a societății românești.

Vasile Bănescu, membru CNA, a atras atenția că astfel de mesaje pot transforma violența verbală în violență fizică, subliniind că doar o anumită tabără politică recurge la astfel de metode.

„Un asemenea material nu poate fi calificat decât ca incitator la ură. Toată violența care se poate revărsa fizic în spațiul public pornește de la cuvinte, de la niște mesaje ale unor persoane sau entități politice”, a declarat Bănescu.

Georgică Severin a evidențiat că listele negre sunt un simptom al unei societăți divizate, iar astfel de practici nu sunt noi. El a menționat cazul „listei putiniștilor”, apărută în mediul universitar din Iași în 2022, care a alimentat un climat de suspiciune și radicalizare.

Dorina Rusu, un alt membru CNA, a avertizat că aceste liste sunt un început periculos de incitare la ură și pot avea consecințe grave asupra libertății de exprimare.

Limitele libertății de exprimare în era rețelelor sociale

Acest caz redeschide dezbaterea despre cât de departe poate merge libertatea de exprimare în spațiul digital. Pe de o parte, rețelele sociale permit pluralismul opiniilor, dar pe de altă parte, ele facilitează răspândirea dezinformării și a mesajelor extremiste.

Eliminarea clipului de către CNA ridică întrebarea: unde se termină libertatea de exprimare și unde începe discursul instigator la ură?

Reglementarea conținutului online devine o provocare majoră, iar România pare să urmeze exemplul altor state care impun reguli mai stricte asupra propagării mesajelor periculoase. Rămâne de văzut dacă astfel de măsuri vor reuși să tempereze radicalizarea discursului public sau dacă vor fi percepute ca un atac la adresa libertății de opinie.