Clujul bate Capitala la școală, viață și inovație. Bucureștiul mai ține steagul la economie

Cluj-Napoca își consolidează poziția de reper urban în România, devansând Capitala la educație, calitatea vieții și inovație, în timp ce Bucureștiul rămâne lider la economie. Concluziile vin din a doua ediție City Index 2025, realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), care confirmă un tablou în care performanța nu se mai măsoară doar în PIB, ci în calitatea experienței cotidiene oferite locuitorilor.

Ce arată City Index 2025

Potrivit clasamentului, Cluj-Napoca domină indicatori precum calitatea învățământului, nivelul educației universitare, densitatea antreprenorială și conectivitatea aeriană. Raportul marchează și scorul cel mai ridicat din țară la componenta „Vibrație” (69,9 puncte) — suma energiei sociale și culturale a orașului: felul în care oamenii trăiesc, interacționează, consumă cultură și petrec timp în spațiul public. La „Calitatea locului” — atractivitate urbană, servicii publice, mediu și sănătate — Clujul devansează Sibiu, București, Brașov și Iași.

Autorii subliniază că „Clujul și-a construit performanța prin educație, cultură și comunitate, nu doar prin investiții materiale”, ilustrând o strategie de tip „soft power”: capacitatea de a atrage, inspira și reține talent. În aceeași logică, IOV notează că divertismentul și educația au ajuns factori mai influenți în performanța urbană decât economia în sine, cu o contribuție de peste 10% la scorul total, acolo unde investițiile în viață culturală autentică și spații publice bine gândite cresc atractivitatea și coeziunea locală.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, Cluj-Napoca. (Foto: Facebook)

Unde pierde Capitala și care este punctul ei tare

Bucureștiul ocupă locul al doilea în clasamentul general și rămâne lider la „Prosperitate” (69,6 puncte), confirmând rolul de motor economic și de inovație. Totuși, raportul semnalează că performanța economică nu compensează problemele de fond la locuire, trafic, mediu și evoluția populației. Pe scurt, competitivitatea urbană a Capitalei este dezechilibrată atunci când infrastructura pentru viața de zi cu zi nu ține pasul cu ritmul economic.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Mesajul City Index este limpede: orașele care investesc în educație, cultură și calitatea spațiilor publice își cresc atractivitatea și „vibrația” comunitară. În paralel, marea forță a Bucureștiului rămâne economia — însă pentru a avansa în ierarhiile care contează pentru rezidenți, Capitala are nevoie de progrese vizibile la capitolele siguranță, locuire și mediu.

Calea Victoriei, București. (Foto: Playtech)

România urbană în două viteze

Topul consacrat — Cluj-Napoca, București, Sibiu — este urmat de Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș. Orașele medii (Bistrița, Craiova, Târgoviște, Suceava) urcă datorită rezultatelor bune în educație și cultură, iar Focșani devine noul lider la fonduri europene atrase, urmat de Zalău și Bistrița. Concluzia IOV: România urbană rulează în două viteze — marile centre performează prin inovație, educație și calitatea vieții, în timp ce orașele mici și medii cresc accelerat prin investiții publice și infrastructură.

În acest cadru, performanța durabilă nu mai înseamnă doar indicatori financiari; contează felul în care orașele răspund nevoilor superioare ale locuitorilor — apartenență, stimă, auto-actualizare. Aici, Cluj-Napoca punctează decisiv, iar Bucureștiul trebuie să recupereze acolo unde locuitorii simt diferența în fiecare zi.