Cine sunt românii care plătesc chirii de 60 de lei pe lună pentru locuințe în centrul Bucureștiului. Valoarea pe piață este de sute de euro
Într-un oraș în care găsirea unei locuințe de închiriat la un preț rezonabil este o adevărată provocare, există o categorie de persoane care trăiește într-un veritabil paradis imobiliar, accesibil doar prin privilegii și reglementări rămase în vigoare din alte vremuri. Acest contrast dramatic dintre realitatea cetățeanului obișnuit și avantajele de care beneficiază un grup restrâns a readus în atenție modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Chirii simbolice pentru o elită juridică
În Bucureștiul în care chiria pornește de la 250 de euro pentru o garsonieră modestă, câteva zeci de persoane – printre care foști și actuali magistrați, avocați și notari – ocupă locuințe în zone ultracentrale pentru sume simbolice, de doar 60 de lei pe lună. Aceste locuințe aparțin Ministerului Justiției și sunt închiriate în baza unei legislații care nu a mai fost actualizată de aproape două decenii.
Potrivit unui raport, 81 de astfel de chiriași plătesc lunar între 60 și 197 de lei, în funcție de suprafața locuinței și categoriile de spații ocupate – locuințe, băi, bucătării sau chiar garaje și piscine.
Cine acoperă diferența? Noi toți
Costul real al acestor locuințe, aflate în zone centrale, este estimat între 400 și 600 de euro. Diferența nu este suportată de chiriași, ci de stat, adică din bani publici. Ministerul Justiției, care deține aceste locuințe sau le administrează în parteneriat cu Primăria Municipiului București, achită diferența lunară, iar sursa banilor este, evident, bugetul public.
De ce nu s-au actualizat prețurile din 2007?
Hotărârea de Guvern care stabilește prețurile chiriilor pentru aceste locuințe datează din 2007. Conform acesteia, se aplică tarife de 0,84 lei/mp pentru suprafețele locuibile, 0,34 lei/mp pentru băi și bucătării, 0,19 lei/mp pentru balcoane și terase și 1,27 lei/mp pentru garaje sau piscine. Deși între timp piața imobiliară a cunoscut o creștere accelerată, iar numărul chiriașilor în dificultate a crescut, nicio guvernare nu a modificat legislația.
Reacția Ministerului Justiției
După publicarea informațiilor, Ministerul Justiției a transmis un comunicat în care confirmă faptul că actul normativ privind chiriile nu a mai fost actualizat din 2007. Instituția precizează că, deși nu este inițiatorul actului normativ, va aduce la cunoștința autorităților competente – Secretariatul General al Guvernului, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe – necesitatea revizuirii cuantumurilor.
Ministerul mai arată că beneficiarii actuali sunt în principal judecători, procurori, personal asimilat și magistrați-asistenți. În cazul celor care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a noii legi 303/2022, drepturile locative se păstrează pe viață. Însă, pentru contractele încheiate după această lege, locuințele trebuie eliberate la pensionare.
Un sistem care se auto-reproduce
Un alt aspect controversat este că mulți dintre acești chiriași nu duc lipsă de proprietăți personale. Deși ocupă locuințe de serviciu în centrul Bucureștiului, mulți dețin imobile în județul Ilfov sau în alte zone limitrofe, acolo unde se retrag, de obicei, bucureștenii cu posibilități financiare. Astfel, sistemul permite dublarea beneficiilor – locuință de serviciu cu chirie simbolică în Capitală și proprietăți private în alte localități.
Ce urmează?
Ministerul Justiției a anunțat că analizează legislația actuală și ia în calcul inițierea unor propuneri care să actualizeze cadrul legal în funcție de realitățile pieței imobiliare. Până atunci, însă, sistemul continuă să funcționeze în favoarea unei elite, în timp ce majoritatea cetățenilor plătesc prețuri mult mai mari pentru locuințe mai modeste și în zone mai puțin centrale.