Cine sunt primii ”refugiați științifici” care au fugit de regimul lui Trump. Își continuă cercetările în Franța

Sub presiunea unei administrații care, în opinia lor, subminează cercetarea și educația, primii cercetători americani au început să părăsească Statele Unite pentru a-și continua activitatea științifică în Europa. Universitatea Aix-Marseille din Franța a anunțat oficial primirea primului grup de oameni de știință americani în cadrul programului „Safe Place for Science” – o inițiativă menită să le ofere un refugiu academic celor care se simt vizați de politicile președintelui Donald Trump.

O nouă formă de exod academic, la umbra tulburărilor politice

Aix-Marseille University (AMU) este prima instituție din Franța care implementează un program de acest tip, chiar dacă guvernul francez și Uniunea Europeană au lansat, în paralel, scheme de finanțare pentru a atrage cercetători din SUA. Cei opt cercetători anunțați în acest prim val vor fi urmați, cel mai probabil, de alții: peste 290 de aplicații au fost depuse deja, inclusiv de la universități prestigioase precum Stanford și Yale.

Printre primii sosiți în Franța se află Brian Sandberg, profesor de istorie la Northern Illinois University, specializat în schimbările climatice din perioada Micii Epoci Glaciare. Aflând despre inițiativa universității în timpul unui workshop în Marsilia, Sandberg a decis să aplice, motivând că „întreg sistemul de cercetare și educație din Statele Unite este cu adevărat sub atac”.

La rândul său, președintele universității AMU, Éric Berton, a comparat situația cu exodul academic din Europa premergător celui de-Al Doilea Război Mondial. El a subliniat că este în curs de elaborare un statut juridic oficial pentru „refugiații științifici”, în colaborare cu fostul președinte francez François Hollande.

Cercetători preocupați de viitorul științei în SUA

Printre cei care au aplicat se numără și James, un climatolog dintr-o universitate americană de renume, și soția lui, cercetătoare în domeniul justiției și democrației. Ambii au declarat că lucrează în domenii „țintite” de administrația Trump și se tem de reducerea drastică a fondurilor. Deși James nu se identifică direct cu termenul de „refugiat”, el a recunoscut că decizia de a aplica reflectă o profundă îngrijorare privind viitorul cercetării în SUA.

În ciuda reputației internaționale mai reduse față de universitățile pariziene, AMU a atras un număr mare de aplicații. Președintele instituției a menționat că volumul mare de solicitări demonstrează „urgența” cu care cercetătorii simt nevoia unui mediu mai sigur și mai stabil pentru munca lor.

Totuși, tranziția nu este lipsită de provocări: de la diferențele salariale între Franța și SUA, la barierele lingvistice sau fondurile mai reduse pentru cercetare. O antropoloagă biologică aflată la început de carieră a declarat că ezită să semneze contractul până nu primește toate detaliile, dar a subliniat că viața mai puțin stresantă și educația gratuită pentru copiii săi ar putea compensa diferențele financiare.

Universitatea a alocat deja 15 milioane de euro pentru acest program și cere sprijinul guvernului francez pentru a dubla suma, ceea ce ar permite extinderea programului de la 20 la 39 de locuri.

Pentru mulți dintre acești cercetători, alegerea Franței nu este doar o decizie profesională, ci una profund personală: o alegere pentru stabilitate, libertate academică și siguranță într-o perioadă tulbure pentru știința americană.