Cine sunt ascendenții şi colateralii privilegiați în cazul moştenirii. Legea succesiuni arată clar modul în care se împart bunurile şi banii

Moștenirea este unul dintre subiectele de drept civil care ridică cele mai multe întrebări, mai ales atunci când în ecuație apar mai mulți potențiali beneficiari ai averii unei persoane decedate. În România, Codul Civil reglementează în detaliu ordinea succesiunii, iar termenii precum ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați joacă un rol esențial în stabilirea celor care au drepturi la moștenire, în lipsa unui testament.

Ce înseamnă ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați?

Potrivit legislației românești, moștenitorii legali sunt împărțiți în patru clase, în funcție de gradul de rudenie cu defunctul:

• Clasa I – Descendenții: copiii, nepoții, strănepoții.
• Clasa a II-a – Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.
• Clasa a III-a – Ascendenții ordinari (bunici, străbunici).
• Clasa a IV-a – Colateralii ordinari (veri, veri de gradul II etc.).

Așadar, ascendenții privilegiați sunt părinții defunctului, iar colateralii privilegiați sunt frații și surorile acestuia, precum și descendenții acestora (nepoți de frate sau soră).

Aceștia sunt considerați privilegiați deoarece, în lipsa descendenților (copii sau nepoți), au prioritate în fața altor rude mai îndepărtate. Codul Civil stabilește o regulă clară: moștenirea se împarte în mod egal între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați, în cazul în care există ambele categorii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cum se împarte moștenirea conform Codului Civil

Dacă persoana decedată nu a lăsat un testament și nu are soț supraviețuitor, bunurile se împart conform ordinii legale a moștenitorilor. În lipsa descendenților (clasa I), se trece la clasa a II-a.

Conform art. 964 din Codul Civil, dacă există un singur părinte în viață, acesta va primi jumătate din moștenire, iar cealaltă jumătate va reveni fraților și surorilor, respectiv descendenților acestora. Dacă ambii părinți sunt în viață, ei primesc împreună jumătate din moștenire, iar frații/surorile — cealaltă jumătate.

În cazul în care nu există frați sau surori și nici descendenți ai acestora, părinții defunctului vor moșteni întreaga avere.

Ce se întâmplă dacă există soț supraviețuitor

Soțul supraviețuitor are un regim special și moștenește împreună cu moștenitorii legali. Cota sa variază în funcție de clasa cu care vine în concurs. De exemplu, în cazul în care vin la moștenire părinții și frații defunctului (clasa a II-a), soțul va avea o treime din moștenire, iar restul se va împărți conform regulilor menționate anterior.

Moștenirea nu este doar o chestiune de împărțire a bunurilor, ci o procedură strict reglementată legal. În lipsa unui testament, ascendenții și colateralii privilegiați joacă un rol esențial, alături de soțul supraviețuitor, în succesiunea legală. Cunoașterea acestor reguli este esențială pentru a evita conflictele și pentru a respecta legea în împărțirea patrimoniului unei persoane decedate.