Cine rămâne fără pensie în România. Statul oferă indemnizația socială doar celor care au îndeplinit anumite condiții
România se confruntă cu o problemă socială serioasă, rar discutată public: existența a zeci de mii de vârstnici care nu au niciun fel de venit lunar. Deși nu există statistici oficiale cu privire la numărul exact al persoanelor aflate în această situație, datele preliminare ale Institutului Național de Statistică arată că, în 2024, 29,3% dintre românii trecuți de 65 de ani erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Cine nu are dreptul la pensie
Paradoxul este cu atât mai mare cu cât în toamna anului trecut a intrat în vigoare recalcularea pensiilor, conform noii legi. Totuși, pentru cei care nu au acumulat nici măcar un stagiu minim de cotizare, nici recalculările și nici majorările nu au adus vreo schimbare – aceștia rămân în afara sistemului.
Cazurile cele mai frecvente sunt ale femeilor care, decenii la rând, au ales să fie casnice, ocupându-se de gospodărie și de creșterea copiilor, în timp ce soții munceau „pe carte de muncă”. La fel de vulnerabili sunt și bărbații care fie au muncit prea puțini ani, fie au lucrat „la negru”, fără contribuții la buget.
Potrivit legii pensiilor, pentru a avea dreptul la o pensie minimă, este necesar un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani. Fără acești ani de contribuții, o persoană nu are acces la nicio formă de pensie de limită de vârstă. Confuzia apare atunci când se vorbește despre indemnizația socială, mulți crezând că ea se acordă automat tuturor celor care împlinesc vârsta de pensionare. În realitate, indemnizația se aplică doar pensionarilor aflați deja în sistem, dar care, după calculul contribuțiilor, primesc mai puțin decât suma minimă garantată – în prezent 1.281 lei.
Categorii vulnerabile
În afara celor care nu au muncit niciodată legal, există și alte situații delicate:
- persoanele care au lucrat, dar angajatorii nu au virat contribuțiile la stat;
- cei care au desfășurat activități independente fără a plăti CAS;
- cei care, deși au avut venituri din chirii sau dividende, nu au contribuit la pensii;
- persoanele care au perioade lungi de concedii fără plată, ce reduc stagiul de cotizare;
- cei care, înainte de 2003, au muncit pe baza convențiilor civile, fără să știe că acele venituri nu se contabilizează la pensie.
În toate aceste cazuri, oamenii ajunși la vârsta de pensionare descoperă că nu au dreptul nici măcar la pensia minimă. Singura soluție legală pentru cei care mai au timp este încheierea unui contract de asigurare cu Casa de Pensii, prin care pot plăti retroactiv sau pe viitor contribuțiile lipsă, pentru a atinge pragul de 15 ani.
Datele Casei Naționale de Pensii arată că în iulie 2025 aproape 1 milion de români încasau mai puțin de 1.281 lei lunar, primind completarea prin indemnizația socială. Situația lor, deși dificilă, este preferabilă față de cea a miilor de seniori care nu primesc niciun leu de la stat și supraviețuiesc doar din ajutorul familiei, al comunității sau din mici activități ocazionale.