Cine poate ataca certificatul de moştenitor: legea succesiunii, explicată pas cu pas
Tot mai multe conflicte legate de moșteniri apar după emiterea certificatului de moștenitor, documentul care confirmă oficial cine sunt moștenitorii și ce bunuri le revin. Deși mulți îl consideră definitiv, legea prevede situații clare în care acest act poate fi contestat în instanță. Procedura succesiunii, regulile notariale și rolul judecătorului în corectarea erorilor sunt elementele centrale care determină traseul unei moșteniri disputate.
Ce reprezintă certificatul de moștenitor și cum este emis
Certificatul de moștenitor este actul autentic eliberat de notar după dezbaterea succesiunii. El stabilește oficial cine are calitatea de moștenitor și ce bunuri sau cote succesorale îi revin fiecăruia. Procedura este reglementată de Legea notarilor publici nr. 36/1995, care impune verificarea documentelor, analizarea declarațiilor depuse și stabilirea situației juridice a bunurilor din masa succesorală.
Acest document are forță probantă, fiind opozabil instituțiilor bancare, autorităților locale și altor entități care solicită dovada drepturilor succesorale. În practică, certificatul funcționează ca o confirmare oficială, însă nu produce drepturi noi, ci doar constată drepturile existente potrivit legii.
Deși are o greutate juridică însemnată, actul nu este imuabil. Legea permite atacarea lui în instanță dacă apar indicii că a fost emis greșit, pe baza unor informații incomplete sau chiar false.
În ce situații poate fi contestat certificatul de moștenitor
Contestarea certificatului este posibilă atunci când se suspectează erori sau nereguli apărute în timpul procedurii succesorale. Printre cele mai frecvente situații se află omisiunea unor moștenitori care ar fi trebuit convocați la notar, includerea unor persoane fără drept sau stabilirea eronată a bunurilor din masa succesorală.
Condițiile în care un certificat poate fi atacat sunt clar delimitate. Documentul poate fi contestat dacă au fost excluse persoane cu vocație succesorală, dacă în act apar persoane fără drept, dacă împărțeala nu reflectă realitatea sau dacă notarul a emis certificatul pe baza unor declarații mincinoase. În toate aceste cazuri, instanța intervine pentru a stabili structura corectă a moștenirii și pentru a repara eventualele nedreptăți.
Rolul instanței este decisiv, deoarece aceasta verifică întregul proces și stabilește dacă actul notarului reflectă sau nu realitatea juridică a succesiunii.
Cine are dreptul legal de a ataca certificatul de moștenitor
Nu doar moștenitorii direcți pot contesta certificatul. Legea permite atacarea lui și de către persoanele care ar fi trebuit să aibă calitatea de moștenitor, dar au fost omise din procedură. De asemenea, creditorii succesiunii sau ai moștenitorilor pot formula contestații dacă pot demonstra un interes legitim.
În esență, orice persoană afectată direct de modul în care a fost emis certificatul poate cere intervenția instanței. Interesul juridic este elementul decisiv care permite deschiderea unui proces.
În ce termen poate fi contestată moștenirea
Unul dintre aspectele care surprind cel mai des persoanele implicate este faptul că acțiunea de anulare sau rectificare a certificatului de moștenitor nu este supusă termenului de prescripție. Legea recunoaște caracterul declarativ al certificatului, ceea ce înseamnă că nulitatea sa poate fi invocată oricând.
Prin urmare, chiar și după zeci de ani de la emitere, o persoană care poate dovedi că a fost nedreptățită poate solicita instanței corectarea situației succesorale.
Contestarea începe de regulă cu o consultare juridică, în special dacă există acte lipsă, suspiciuni de fraudă sau situații neclare. Ulterior, cererea se depune la instanța care are în circumscripție notarul emitent. Procesul poate implica probe noi, declarații, expertize sau verificarea unor documente care nu au făcut parte din dosarul inițial.
Cum soluționează instanța o moștenire contestată
Judecătorul are mai multe variante în funcție de gravitatea neregulilor constatate. Dacă actul emis de notar conține doar erori minore, dar baza lui este corectă, instanța poate dispune rectificarea certificatului. Dacă însă problemele sunt serioase, lipsesc moștenitori importanți sau există dovezi de fraudă, certificatul poate fi anulat integral.
În cazul anulării totale, procedura succesorală se reia, iar notarul va emite un nou certificat, conform hotărârii definitive a instanței.
Moștenirile pot fi sensibile la fraude, iar unele nereguli apar atunci când un moștenitor ascunde bunuri, depune documente incomplete sau omite, intenționat sau nu, existența altui moștenitor. Alte situații sunt generate de simple neglijențe, ceea ce face esențială verificarea tuturor actelor aflate la dosar.
Pentru a evita problemele, este recomandat ca fiecare moștenitor să ceară acces la documentele succesiunii, să verifice inventarul bunurilor și să nu semneze declarații fără o consultare juridică prealabilă, mai ales în cazurile complexe.
Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.