Cine este prințul „Libelulă” al Japoniei, tânărul care poate fi ultimul împărat al celei mai vechi dinastii regale din lume

Prințul Hisahito al Japoniei a fost recunoscut oficial ca adult în cadrul unor rituri imperiale ample la Tokyo, eveniment care a reaprins dezbaterea despre viitorul Tronului Crizantemei. Al doilea în linia succesiunii, nepotul împăratului Naruhito a împlinit 19 ani și poartă pe umeri o moștenire de 1.500 de ani, într-o familie imperială care se confruntă cu o penurie de succesori bărbați. Pentru o parte a opiniei publice, majoratul lui Hisahito nu este doar un pas personal, ci un test pentru supraviețuirea celei mai vechi monarhii ereditare din lume, scrie AP News.

Cine este tânărul din spatele poreclei „Libelulă”

Hisahito este fiul prințului moștenitor Akishino și al prințesei Kiko, și singurul bărbat din generația sa din familia imperială. Student în anul I la Universitatea din Tsukuba, el studiază biologia și este pasionat de lumea insectelor – în special de libelule –, interes reflectat inclusiv într-o lucrare co-semnată despre insectele din grădinile domeniului Akasaka din Tokyo. Porecla de „prințul libelulă” i-a rămas tocmai datorită acestei fascinații, pe care a promis să o transforme într-o direcție de cercetare asupra protejării populațiilor de insecte din mediul urban.

În plan familial, prințul are două surori mai mari — Prințesa Kako și fosta Prințesă Mako, care și-a pierdut statutul regal odată cu căsătoria cu un civil. Unicitatea poziției sale este accentuată de faptul că, după tatăl său, Akishino, nu mai există alți moștenitori bărbați tineri în familie; următorul în ordinea succesiunii este Prințul Hitachi, fratele nonagenar al fostului împărat Akihito. Acest context explică de ce fiecare moment din viața lui Hisahito capătă o încărcătură instituțională neobișnuită.

Prințul japonez Hisahito, în ținută ceremonială neagră de adult, fotografiat în Palatul Imperial din Tokyo, sâmbătă, în timpul riturilor de majorat. (Foto: Reuters/Profimedia/Getty Images)

Riturile majoratului și simbolistica imperială

Ceremoniile de majorat ale lui Hisahito au urmat un protocol cu rădăcini vechi: de la apariția în frac pentru primirea coroanei transmise din partea împăratului, până la schimbarea veșmântului în ținuta tradițională neagră și a coifului „kanmuri”, care marchează trecerea la statutul de adult. A urmat procesiunea cu caleașca prin curtea Palatului Imperial și rugăciunile la altarele din incintă, iar în aceeași zi a primit și Ordinul Suprem al Crizantemei, confirmându-i rolul public în creștere. Imaginile cu tânărul prinț în veșminte ceremoniale au subliniat încă o dată continuitatea rituală a unei monarhii care se schimbă greu.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pentru a marca momentul, familia a organizat și întâlniri cu împăratul Naruhito și împărăteasa Masako, precum și o recepție privată cu rudele apropiate. În următoarele zile, agenda a inclus vizite la sanctuare shinto considerate fundamentale pentru legitimitatea imperială, precum Ise, într-un parcurs care îmbină tradiția religioasă cu mesajul de responsabilitate publică asociat vârstei adulte. Riturile, dincolo de solemnitatea lor, transmit ideea că destinul personal al lui Hisahito este strâns legat de destinul instituției.

Prințul japonez Hisahito, în ținută ceremonială, surprins în timpul riturilor de majorat la Palatul Imperial din Tokyo, sâmbătă, când a împlinit 19 ani. (Foto: AP/Profimedia)

De ce succesiunea devine o urgență națională

Problema este structurală: legislația actuală permite succesiunea doar pe linie masculină, în ciuda faptului că de-a lungul istoriei Japoniei au existat opt împărătese. Regula s-a consolidat juridic în 1889 și a fost reafirmată în 1947, iar astăzi exclude, de pildă, pe Prințesa Aiko — singurul copil al împăratului Naruhito — de la a-i urma la tron, deși are o susținere publică semnificativă. Fără reformă, scenariul în care Hisahito ajunge împărat iar apoi nu mai există un succesor bărbat viabil nu mai pare o speculație, ci o perspectivă plauzibilă.

Autoritățile au luat în calcul, de-a lungul ultimelor două decenii, diferite soluții: de la păstrarea statutului regal pentru prințese după căsătorie (pentru a evita erodarea numerică a familiei), până la readucerea în circuit a unor descendenți pe linie masculină din ramuri colaterale dispărute sau chiar permisiunea unei împărătese domnitoare. Niciuna nu a strâns consensul necesar. Un raport de experți din 2022 a propus menținerea liniei masculine, dar cu păstrarea statutului femeilor după căsătorie; dezbaterea rămâne blocată, deși presa conservatoare a cerut în 2025 o revizuire urgentă a legii casei imperiale.

Prințul japonez Hisahito. (Foto: X)

Un moștenitor singur într-o monarhie venerabilă

Prințul Hisahito are, așadar, o dublă misiune: să-și construiască un profil public modern — un tânăr universitar pasionat de știință, cu preocupări ecologice — și, simultan, să devină figura de continuitate pentru o instituție care se sprijină pe simboluri, ritual și precedent. Deși personalitatea sa rezervată pare să-i priască rolului, presiunea obiectivă a numărului mic de succesori rămâne. Într-o țară care îmbină ultratehnologia cu tradiția, viitorul monarhiei depinde acum de decizii politice sensibile la istorie, dar și la realitățile demografice.

Pentru publicul din Japonia, dilema nu mai este doar „dacă” se schimbă regulile, ci „cum” și „când” — astfel încât să fie păstrată atât legitimitatea istorică, cât și stabilitatea instituțională. În acest peisaj, „prințul libelulă” devine un simbol involuntar: al fragilității unei tradiții milenare și al nevoii de a o adapta, cu tact și luciditate, la secolul XXI.