Cine este Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a României. Cele mai importante cazuri și răspunsul la documentarul „Recorder”

Lia Savonea, una dintre cele mai influente și controversate figuri ale sistemului judiciar românesc, a fost votată în vara anului 2025 în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a aparținut Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat numirea cu o majoritate clară, de 9 la 1. Savonea a fost singurul candidat înscris în cursă, concursul fiind organizat mai devreme decât în mod obișnuit — o decizie care a stârnit controverse în rândul magistraților și societății civile.

Lia Savonea, de la judecătorie la instanța supremă

Intrată în magistratură în 1999, Lia Savonea și-a început cariera la Judecătoria Sectorului 6. A urmat o ascensiune constantă: Tribunalul București, apoi Curtea de Apel București, acolo unde, începând cu 2009, a deținut mai multe mandate de președinte. A fost, de asemenea, membru al CSM, ajungând chiar să conducă instituția, perioadă în care s-a remarcat drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură extrem de contestată.

În cei peste 21 de ani de activitate, Savonea a acumulat experiență pe toate treptele sistemului judiciar, fapt pe care l-a subliniat și în fața Secției pentru judecători:

„Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Funcția de președinte nu este onorifică, este o răspundere grea”, declara aceasta în iunie 2025. Tot atunci, Savonea afirma că își dorește „o justiție mai bună, pentru oameni” și o apropiere între punctele divergente din magistratură.

Decizii semnificative și controverse marcante

Parcursul profesional al Liei Savonea include atât hotărâri apreciate, cât și decizii care au generat dezbateri intense. Printre cele mai importante se numără:

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

• Dosarul Nădaș – restituirea a 10.000 de hectare de teren retrocedate ilegal.
• Cazul Microsoft – achitarea lui Călin Popescu-Tăriceanu.
• Rechizitoriul „Revoluției” – declararea acestuia ca neconform, o decizie contestată public și politic.
• Cazul Mario Iorgulescu – rejudecarea dosarului în care acesta avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni pentru ucidere din culpă, decizie care a generat noi controverse.

În același timp, Savonea a intrat de-a lungul carierei în conflict cu mai mulți miniștri ai Justiției. Cea mai cunoscută confruntare a fost cu Ana Birchall, dispută ce a fost tranșată inclusiv la Curtea Constituțională.

Răspunsul Liei Savonea, după documentarul Recorder „Justiție capturată”

Numirea Liei Savonea la conducerea Înaltei Curți a coincis cu amplificarea dezbaterilor despre independența și vulnerabilitățile sistemului judiciar. Publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” a reaprins discuțiile, prezentând acuzații și mărturii anonime despre nereguli din interiorul justiției.

Savonea a reacționat, acuzând producția de „dezinformare” și de construirea unei campanii concertate de delegitimare:

„Ne aflăm în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, bazată pe declarații anonime și acuzații prezentate ca adevăruri, fără fapte verificate”, a declarat aceasta pentru HotNews.

Întrebată dacă ia în calcul demisia, președinta Înaltei Curți a respins ferm ideea, dar a insistat că analizează atent situația, pentru a decide „ce demersuri sunt necesare”:

„Dată fiind poziția pe care o ocup, nu îmi pot permite intervenții pripite. Contextul este mai complex decât pare la prima vedere.”

Savonea afirmă că acuzațiile nu pot rămâne neclarificate:

„Această stare de fapt nu poate continua fără a clarifica toate imputările. Nu intenționez să legitimez o zonă care funcționează în registrul ambiguității.”