Cine este generalul de 101 ani care ar fi vrut să dea o lovitură de stat în România. Radu Theodoru, cercetat de DIICOT pentru trădare și grup infracțional organizat
Generalul în retragere Radu Theodoru, un personaj controversat al scenei publice românești, se află în atenția procurorilor DIICOT într-un dosar ce vizează trădarea și constituirea unui grup infracțional organizat. Anchetatorii îl acuză, alături de alți cinci suspecți, că ar fi negociat cu agenți ruși ieșirea României din NATO și că ar fi organizat o structură cu un „stat major”, în vederea destabilizării statului român. Grupul a avut chiar și întâlniri la Moscova, susțin procurorii.
Cine este generalul Radu Theodoru
De-a lungul anilor, Theodoru a fost o figură vocală în spațiul public, fiind cunoscut pentru viziunile sale extremiste, negarea Holocaustului și pozițiile antisemite exprimate în cărți și articole. În anii ‘90, a contribuit la formarea Partidului România Mare (PRM), formațiune naționalistă condusă de Corneliu Vadim Tudor. Relația sa cu PRM s-a încheiat însă printr-un conflict intern care a dus la excluderea sa din partid.
Numele lui Radu Theodoru apare în Raportul final al Comisiei pentru Studierea Holocaustului în România (2004), unde este descris drept cel mai vehement autor român care a promovat teoriile negaționiste. Potrivit acestui document, Theodoru a susținut că Holocaustul ar fi fost „cea mai profitabilă afacere evreiască”, acuzând supraviețuitorii lagărelor de concentrare de „exagerări patologice” și „falsificări în serie”. Tot el a catalogat documentarele despre Holocaust drept „manipulări grosolane” menite să influențeze opinia publică.
În ciuda acestor declarații radicale, în 2022, Ministerul Apărării Naționale l-a omagiat printr-o postare pe Facebook la împlinirea vârstei de 98 de ani. Gestul a stârnit reacții puternice, iar Institutul Elie Wiesel a criticat în termeni duri decizia ministerului, amintind că promovarea persoanelor cu viziuni antisemite contravine legii românești și valorilor europene. Ulterior, Ministerul Apărării a șters postarea și a transmis că regretă „eroarea impardonabilă”, reafirmând angajamentul său în lupta împotriva antisemitismului și discursului instigator la ură.
Presupusa implicare în rețele pro-ruse
Potrivit DIICOT, Theodoru și ceilalți inculpați din dosarul de trădare făceau parte dintr-o rețea bine organizată, structurată după model militar, cu obiectivul de a negocia direct cu agenți ruși desprinderea României de NATO. Anchetatorii susțin că grupul ar fi stabilit contacte în Moscova, având inclusiv întâlniri cu persoane influente din sfera serviciilor secrete rusești.
Faptul că un fost ofițer de rang înalt al Armatei Române, trecut de un secol de viață, ar fi participat la astfel de acțiuni ridică semne de întrebare asupra influenței rețelelor pro-ruse în România. Dosarul DIICOT arată că rețeaua avea o disciplină strictă și era concepută ca o structură paramilitară, având scopul de a genera instabilitate politică și socială în România.
O carieră marcată de extremism
Radu Theodoru și-a început cariera ca ofițer de aviație, însă, odată cu retragerea din activitate, s-a remarcat prin publicarea unor cărți și articole care promovau conspirații și ideologii extremiste. A fost un susținător al teoriilor revizioniste și un critic vehement al Occidentului. Ideologia lui s-a transformat, de-a lungul decadelor, într-o propagandă anti-NATO și pro-rusă, ceea ce l-a adus în vizorul autorităților.
Dosarul în care este cercetat Theodoru este unul fără precedent, având în vedere vârsta înaintată a generalului, dar și gravitatea acuzațiilor. Implicarea sa în această rețea ridică semne de întrebare cu privire la influența agenților străini în România și la vulnerabilitățile statului în fața unor astfel de amenințări. Autoritățile române au intensificat, în ultimii ani, eforturile de contracarare a influenței Kremlinului, iar cazul Theodoru ar putea deveni un punct de referință în această luptă.
Ca un drept la replică la acuzațiile aduse de procurori, fiica generalului a publicat pe internet un interviu de 40 de minute cu acesta, în care vorbește despre descinderile și perchezițiile la adresa sa.