Cine au fost Sfinții Petru și Pavel? Interdicţii în această zi de mare sărbătoare

Pe 29 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, două figuri esențiale în răspândirea credinței creștine. Ziua are o dublă însemnătate: una religioasă, profundă, și una populară, marcată de numeroase obiceiuri și tradiții românești păstrate din generație în generație.

Cine au fost Sfinții Petru și Pavel?

Această zi este considerată una cu putere mare de protecție, dar și cu un potențial negativ, dacă nu sunt respectate anumite reguli. Sfântul Petru a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, considerat „piatra de temelie” a Bisericii. Sfântul Pavel, inițial prigonitor al creștinilor, s-a convertit și a devenit unul dintre cei mai importanți misionari ai creștinismului. Ziua de 29 iunie marchează moartea martirică a amândurora la Roma, în timpul împăratului Nero.

Obiceiuri și tradiții populare de Sfinții Petru și Pavel

Pomenirea sufletelor celor adormiți. În multe zone din țară, oamenii duc colivă, colaci și mere în biserică pentru a fi sfințite și împărțite în memoria celor trecuți în neființă. Se spune că în această zi, porțile cerului se deschid, iar sufletele celor răposați pot primi milostenie.

Ofrande pentru săraci. Tradiția spune că dacă oferi pomană celor nevoiași, în această zi sfântă, ți se vor ierta păcatele și vei atrage norocul asupra casei tale.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Zi de rugăciune și post. Sărbătoarea are loc la finalul Postului Sfinților Petru și Pavel. Chiar dacă ziua este cu dezlegare, mulți credincioși aleg să se roage și să țină post până la slujba de dimineață.

Aprinderea focurilor. În unele regiuni (mai ales în Moldova și Transilvania), se aprind focuri ritualice pentru purificare, protecție și pentru alungarea spiritelor rele.

Zi a culegerii plantelor de leac. Se spune că ierburile culese în această zi (precum sunătoarea sau pelinul) au o putere vindecătoare sporită, mai ales dacă sunt sfințite la biserică.

Ce să nu faci de Sfinții Petru și Pavel?

Conform tradiției populare, anumite fapte sunt interzise în această zi, pentru a evita ghinionul, boală sau supărarea sfinților:

Nu munci în gospodărie! Este considerat păcat să speli, să coși, să deretici sau să faci muncă grea de Sfinții Petru și Pavel. Se spune că cei care muncesc vor avea parte de trudă zadarnică tot anul.

Nu se bat animalele. Această zi este una de pace și milostenie. În tradiția populară, Sfântul Petru este protectorul animalelor. Cine chinuie sau bate un animal în această zi riscă boli sau necazuri.

Nu se face ceartă. Se spune că în această zi, orice ceartă „se ține minte” tot anul și atrage ghinion în casă. Este bine să păstrezi armonia și liniștea în familie.

Nu da lucruri din casă. Este o superstiție veche care spune că dacă dai ceva cu împrumut sau îți iese ceva din casă în această zi, „îți dai norocul”. Mai ales bani sau pâine, care simbolizează bunăstarea.

Nu ignora visele. În tradiția populară, se spune că visele din noaptea de dinaintea sărbătorii sunt semne și mesaje divine. Este bine să le iei în seamă.

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel este una bogată în credință, tradiții și simboluri, fiind o ocazie nu doar de a-i sărbători pe cei care poartă aceste nume, ci și de a ne purifica spiritual și de a atrage binecuvântări asupra casei. Respectarea obiceiurilor și evitarea faptelor considerate „necurate” sunt forme prin care românii și-au păstrat echilibrul între viața materială și cea spirituală.