Cine are de câștigat din explozia inflației în România, explicația unui expert. ”Guvernele o adoră”

Inflația a redevenit, în 2025, tema care îți schimbă bugetul lunar fără să observi imediat mecanismul din spate. După un prim-semestre cu încetinire aparentă, în iulie rata anuală a urcat la 7,84%, iar în august s-a apropiat de pragul psihologic de două cifre, odată cu noile măsuri fiscale care au intrat în vigoare de la 1 august. În loc să fie doar un „accident” statistic, accelerarea vine dintr-un mix de anticipații, taxe mai mari pe consum și energie mai scumpă. În acest peisaj, un lucru e clar: statul colectează mai mult atunci când prețurile cresc, fără să modifice altceva decât cotele sau bazele de impunere. 

Dincolo de cifre, explicația populară a economistului Adrian Codirlașu este dură, dar simplă: inflația funcționează ca un impozit discret pe politicile fiscale iresponsabile. Ea umflă PIB-ul nominal și, pe cale de consecință, veniturile fiscale exprimate procent din PIB, de la TVA la accize, impozit pe venit și profit. În trei ani, „bonusul inflaționist” ar fi adus la buget aproape 97 de miliarde de lei numai din câteva impozite mari. 

De ce inflația lovește portofelul tău, dar ajută bugetul

Pe zona de consum, majorarea cotei generale de TVA la 21% și trecerea cotei reduse la 11% au acționat ca un multiplicator: plătești TVA la prețuri mai mari, iar în unele cazuri TVA-ul se aplică inclusiv peste accizele majorate la carburanți, alcool, tutun sau băuturi cu zahăr. Rezultatul este o bază de impozitare mai mare pentru stat, din care tu nu recuperezi nimic direct. Nu e nevoie de o colectare „miraculoasă” pentru ca veniturile să crească nominal când prețurile urcă. 

Pe energie, efectele de runda a doua se văd în lanț. Costurile mai mari pentru electricitate și gaze se duc în prețurile bunurilor și serviciilor, apoi, la următoarea rotație, intră din nou în baza de calcul a TVA. Când cifrele INS au confirmat saltul din iulie și apoi accelerația din august, ele au validat tocmai acest mecanism: anticipații, taxe și energie. Pentru buget, mișcarea e „prietenoasă” pe termen scurt, pentru că scade și raportul datorie/PIB în termeni nominali. Pentru tine, înseamnă putere de cumpărare erodată. 

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cine câștigă când prețurile cresc

În primul rând, încasările din TVA. Fiind o taxă ad valorem, fiecare creștere de preț îți mută bani suplimentari din bon către buget. Când cota standard a urcat la 21% de la 1 august, efectul s-a suprapus peste scumpirile deja pornite, iar veniturile nominale din TVA au o inerție ascendentă, chiar dacă volumul real al consumului stagnează sau scade marginal. Aceasta e una dintre explicațiile pentru care bugetele „iubesc” inflația. 

În al doilea rând, accizele. O parte sunt sume fixe pe unitate, dar au fost revizuite în sus, iar peste ele se aplică TVA. Chiar dacă tu consumi aceeași cantitate, statul ia mai mult. Pentru carburanți, alcool, tutun și băuturi zaharoase, majorările operate în 2025 au consolidat acest efect. 

În fine, impozitul pe venit și pe profit. Salariile nominale cresc în economie când inflația este ridicată, fie prin negocieri, fie prin ajustări ale salariului minim. Baza de impunere se lărgește, iar în sectoarele unde prețurile pot fi transferate mai ușor către consumatori, profiturile contabile se pot menține sau chiar crește, alimentând impozitul pe profit. Analiza lui Adrian Codirlașu le pune cap la cap într-un „bonus” de aproape 97 de miliarde pe 2022–2024, numai din aceste pârghii. 

Ce poți face ca să nu plătești singur nota

În plan personal, nu poți opri inflația, dar poți reduce impactul. Prioritizează datoriile cu dobânzi variabile și evită expunerea pe credite noi în perioade cu inflație accelerată. Indexează-ți obiectivele de economisire la un reper real (de exemplu, țintește randamente peste inflație, nu doar sume nominale) și diversifică între instrumente care oferă protecție la prețuri. Ține costurile recurente sub control, în special pe utilități și combustibil, unde accizele și TVA-ul umflă rapid nota de plată.

În plan civic, cere transparență: când vezi creșteri simultane de TVA și accize, întreabă-te ce parte din efortul de corecție vine din reducerea cheltuielilor statului și ce parte e transferată prin prețuri. Inflația poate cosmetiza pe termen scurt indicatori precum datoria raportată la PIB, dar nu înlocuiește reforma fiscală și cheltuirea responsabilă a banului public. Dacă îți planifici contractele și investițiile, folosește clauze de indexare acolo unde poți și compară constant ofertele, pentru că piața se reașază în valuri după fiecare modificare de taxe.