Cifrele Infernului: 56 de secunde de teroare, 35.000 de clădiri ruinate, 1.500 de morți, 11.300 de răniți. Ceasurile s-au oprit la 21:22 la cutremurul din 4 martie 1977

Astăzi se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, când, la ora 21:22, România a fost zguduită de un seism devastator, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. În doar 56 de secunde, seismul a provocat distrugeri masive, soldându-se cu aproximativ 1.570 de morți și 11.300 de răniți la nivel național. Bucureștiul a fost cel mai grav afectat, unde 32 de blocuri s-au prăbușit, iar alte 130 de clădiri au fost grav avariate.

Cel mai mare cutremur care a zguduit România până acum

Cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 km, iar undele seismice s-au propagat rapid, afectând numeroase orașe din sudul și estul țării.

Bucureștiul a fost cel mai grav lovit: 32 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit complet, iar alte 130 au fost grav avariate, potrivit Adevărul. În doar câteva clipe, viața a mii de oameni s-a schimbat radical.

În capitală, victimele au fost numeroase. Din totalul de 1.570 de morți la nivel național, 1.424 au fost doar în București. Alte orașe au fost și ele afectate:

• Zimnicea – Orașul a fost aproape ras de pe fața pământului: 175 de case s-au prăbușit, 523 au fost grav avariate, iar 4.000 de oameni au rămas fără locuință.
• Craiova – 550 de clădiri avariate, 30 de morți și 300 de răniți.
• Ploiești – 194 de locuințe distruse, 2.194 grav avariate, iar peste 70 de întreprinderi și-au suspendat activitatea.
• Buzău – 1.900 de clădiri distruse sau grav afectate, inclusiv peste 300 de școli, grădinițe și instituții culturale.

Cutremurul a lăsat în urmă peste 11.000 de răniți și a distrus în total peste 35.000 de locuințe, lăsând mii de familii fără adăpost.

Clădirile din Capitală care au fost făcute una cu pământul, conform Digi24:

• Blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu;
• Blocul de pe strada Colonadelor;
• Blocul aflat lângă hotelul „Lido”;
• O clădire de pe strada Ion Ghica;
• Un bloc de pe strada Ion Brezoianu;
• Un bloc de pe strada Tudor Arghezi;
• Un bloc de pe strada Hristo Botev;
• Un imobil de pe strada Alexandru Sahia;
• Blocul din strada Moşilor nr. 135;
• Un imobil din strada Galaţi;
• Blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu;
• Un bloc din cartierul Militari.

Vezi și: Cântecul de lebădă al artistei Filofteia Lăcătușu. Fina Mariei Ciobanu s-a stins la 29 de ani, la cutremurul din 1977

Piaţa Universităţii din București, după cutremurul din 1977. Sursa foto Muzeul de Fotografie

”Dulce și amar”, filmul bulgăresc pe care românii-l urmăreau la TV când a avut loc cutremurul din 77

Și, pentru că, ironia este o ibovnică extrem de crudă, în momentul producerii cutremurului, la televizor rula filmul bulgăresc intitulat „Dulce și amar”, numele său prevestind, parcă, tragedia ce avea să urmeze.

Într-o fracțiune de secundă, ecranele s-au stins, lumina s-a întrerupt, iar un zgomot asurzitor a precedat valul de distrugeri.

Martorii au povestit, ulterior, că sunetul cutremurului era similar unui tunet puternic sau a unui avion care se prăbușește, urmat de zgomotul clădirilor care se prăbușeau și țipetele oamenilor.

Sorin Crainic, tânărul de 19 ani care a supraviețuit 11 zile sub dărâmături

În întuneric, printre dărâmături, supraviețuitorii încercau să iasă la suprafață, în timp ce salvatorii își făceau loc prin moloz. Sirenele ambulanțelor și mașinilor de pompieri au început să răsune în noapte, în timp ce mii de oameni alergau disperați pe străzi, căutându-și rudele și prietenii.

Printre poveștile de supraviețuire care au impresionat o țară întreagă se numără și cea a lui Sorin Crainic, un tânăr de 19 ani, prins sub dărâmăturile blocului Continental.

El a fost scos în viață după 11 zile, la 251 de ore de la seism. Prietenul său, Florin, care lucra la barul din clădire, nu a avut același noroc.

Artiștii și personalitățile din România care au murit la cutremur

Un alt caz tragic este cel al actorului Toma Caragiu, unul dintre cei mai iubiți artiști români, care a fost prins sub ruinele blocului Continental.

Deși a fost căutat zile în șir, trupul său neînsuflețit a fost găsit printre dărâmături. Alături de el și-au pierdut viața scriitorul Alexandru Ivasiuc și numeroși alți oameni de cultură și artiști.

Printre artiștii care și-au găsit sfârșitul printre ruinele clădirilor căzute la cutremurul din 4 martie 1977 se numără actrița Eliza Petrăchescu, cântărețele Doina Badea și Filofteia Lăcătușu și regizorul Alexandru Bocăneț.

Poeţii, prozatorii şi criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa şi Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu și-au pierdut și ei viața în acea noapte fatidică.

Vezi și: L-au crezut mort timp de 251 de ore, l-au scos viu după 11 zile de sub ruinele blocului Continental. Sorin Crainic, supraviețuitorul cutremurului din 4 martie 1977

Pierderi economice uriașe și măsuri post-cutremur

Conform unui raport al Băncii Mondiale, cutremurul din 1977 a cauzat pagube economice de peste 2 miliarde de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul României de atunci. Industria a fost grav afectată, iar reconstrucția orașelor a durat ani de zile.

În urma seismului, autoritățile comuniste au impus noi reglementări stricte în construcții, menite să sporească rezistența clădirilor la cutremure. Multe blocuri noi au fost construite cu structuri mai solide, însă multe dintre clădirile vechi au rămas vulnerabile și reprezintă un pericol și astăzi.

Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria României. A evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii și a demonstrat cât de importantă este pregătirea pentru astfel de dezastre.

În fiecare an, la această dată, supraviețuitorii și familiile victimelor își amintesc de acea noapte tragică și de lecțiile învățate.

Astăzi, România este mai bine pregătită pentru a face față unui cutremur, însă multe clădiri din București, mai ales cele construite înainte de 1977, încă reprezintă un pericol.

Specialiștii avertizează că un nou seism major este inevitabil, iar măsurile de prevenție și consolidare trebuie accelerate pentru a evita o tragedie similară în viitor.

Vezi și: Maestrul zâmbetelor în culisele teatrului românesc. Toma Caragiu și arta comediei eterne care a unit o nație cu râs