China își intensifică supravegherea: inteligența artificială devine noua armă a statului pentru controlul populației

China a construit în ultimele decenii unul dintre cele mai ample sisteme de supraveghere și cenzură din lume, însă raportul recent al Australian Strategic Policy Institute arată că odată cu integrarea accelerată a inteligenței artificiale, aceste mecanisme intră într-o etapă radical nouă. Într-o țară cu 1,4 miliarde de locuitori, AI devine infrastructura invizibilă care optimizează, extinde și automatizează monitorizarea socială până la un nivel fără precedent, consolidând puterea Partidului Comunist Chinez într-un mod mult mai invaziv decât până acum.

Cenzura online, camerele inteligente, analiza comportamentală în timp real, predicția protestelor, identificarea emoțiilor în închisori sau instrumentele AI folosite în justiție devin, potrivit raportului, elemente ale unei arhitecturi naționale menite să anticipeze și să suprime orice formă de disidență. În timp ce tensiunile tehnologice dintre China și Statele Unite cresc, ritmul dezvoltării interne sugerează că Beijingul mizează pe AI pentru a-și securiza controlul în interior și pentru a-și extinde influența externă prin exportul de tehnologie de supraveghere.

China a instalat, după unele estimări, până la 600 de milioane de camere de supraveghere, o densitate care nu are echivalent pe glob. Dacă în trecut aceste camere erau folosite doar pentru observație, acum ele sunt completate de algoritmi de recunoaștere facială, identificare a locației, urmărire a mulțimilor și analiză a comportamentelor considerate suspecte. Documente provenite dintr-un district din Shanghai arată că autoritățile testează camere și drone capabile să detecteze automat aglomerări de oameni, să trimită alerte și chiar să formuleze recomandări de intervenție.

Sistemul judiciar se transformă și el. Curtea Supremă a solicitat tuturor instanțelor din țară să dezvolte până în 2025 platforme AI performante care să asiste procedurile, de la analiza probelor la recomandări privind arestarea sau eliberarea condiționată. În Shanghai, un astfel de sistem poate sugera procurorilor sau judecătorilor dacă un suspect ar trebui reținut sau doar monitorizat.

Zodiile care atrag noroc și abundență începând cu 8 decembrie. Vin bani din surse neaşteptate

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

În închisori, tehnologia AI face pasul de la instrument de supraveghere la instrument de control psihologic. Camere cu recunoaștere a emoțiilor monitorizează expresiile de pe chipurile deținuților, marcând orice indiciu de furie, neliniște sau revoltă. În centrele de reabilitare pentru consumatori de droguri, terapia asistată de AI prin headseturi VR încearcă să modeleze comportamentul.

Raportul descrie, de fapt, un traseu complet: un suspect identificat prin camere inteligente, judecat într-o instanță asistată de AI și plasat într-o „închisoare inteligentă”, unde algoritmii continuă monitorizarea. Toate acestea într-un sistem deja caracterizat de o rată a condamnărilor de peste 99%.

Cenzură automatizată și control informațional: rolul colosal al companiilor chineze de tehnologie

Marile companii tech precum ByteDance, Tencent și Baidu sunt prezentate drept „pilonii” ecosistemului de cenzură digitală. Acestea nu sunt doar obligate să implementeze regulile statului, ci dezvoltă chiar ele instrumentele de restricționare a conținutului, pe care ulterior le distribuie altor firme sau instituții.

ByteDance filtrează agresiv conținutul de pe Douyin, versiunea chineză a TikTok, blocând sau retrogradând în algoritm materiale care pot fi considerate sensibile politic. Tencent folosește AI pentru a atribui utilizatorilor scoruri de risc în funcție de activitatea lor online, penalizând comportamentele „problematic” detectate pe platformele sale. Baidu comercializează sisteme de moderare automată și cooperează cu autoritățile în numeroase anchete legate de fraudă sau criminalitate informatică.

AI devine aici un instrument pentru controlul discursului public: algoritmii ajustează vizibilitatea postărilor, modifică fluxurile de informații și modelează tendințe, promovând narațiuni favorabile statului și estompând criticile. Este o formă de inginerie socială digitală subtilă, continuă și greu de contestat.

În paralel, China dezvoltă mari modele lingvistice pentru limbile minorităților — uigură, tibetană, mongolă sau coreeană — cu scopul declarat de a „înțelege” comunicările locale. Raportul sugerează însă că aceste instrumente ar putea servi monitorizării politice a comunităților vulnerabile și controlării informațiilor accesibile acestora.

Implicații globale: export de tehnologie de control și riscuri pentru lumea conectată

China nu limitează aceste sisteme la uz intern. Tehnologiile sale de supraveghere sunt deja folosite în alte state autoritare, precum Iran și Arabia Saudită, iar popularitatea modelelor AI open-weight din China crește, deoarece sunt gratuite și ușor de integrat. Însă odată acceptate, vin la pachet cu filtre, limitări și potențialul de influență ideologică ascunsă.

Autorii raportului avertizează că, într-o lume în care țările adoptă rapid soluții digitale pentru guvernare, sistemele inspirate de modelul chinez ar putea contribui la extinderea autocrației la nivel global. Statele care preiau infrastructură tehnologică din China se expun nu doar supravegherii interne, ci și unei potențiale dependențe politice și informaționale.

În China, entuziasmul public față de AI — confirmat de sondajele IPSOS — combinat cu sprijinul strategic al autorităților și cu investiții de sute de miliarde de dolari sugerează că traiectoria este deja stabilită. Inteligența artificială nu este doar un instrument economic sau științific, ci devine în mod deliberat fundamentul unor sisteme de control predictiv.

Raportul ASPI, alături de numeroase alte analize internaționale, oferă astfel o imagine sumbră, dar necesară: modul în care tehnologia poate fi folosită nu pentru a elibera oamenii, ci pentru a-i urmări, evalua și supune într-un mod aproape imperceptibil. Pentru restul lumii, lecția este clară — într-o epocă în care AI redefinește societățile, direcția în care este orientată această putere devine cea mai importantă întrebare politică a secolului XXI.