China domină economia globală: De la creditor generos la cel mai mare recuperator de datorii

După un deceniu de investiții masive în țări din Sudul Global, China se repoziționează strategic pe scena economică mondială. Un raport realizat de Lowy Institute arată că Beijingul, pe lângă statutul de mare creditor, a devenit cel mai activ recuperator de datorii la nivel global, cu impact direct asupra economiilor fragile ale zeci de state.

Strategia Belt and Road Initiative, lansată de China pentru a crea interconectivitate globală prin infrastructură, a presupus finanțări uriașe în proiecte precum căi ferate și porturi. Însă, începând din 2019, înainte de pandemie, Beijingul a început să își schimbe abordarea, trecând de la expansiunea împrumuturilor la recuperarea agresivă a datoriilor. Această mutare generează îngrijorări cu privire la stabilitatea economică a unor regiuni precum Africa, Asia de Sud sau America de Sud, relateaza NPR.

Schimbarea de perspectivă asupra împrumuturilor

Până recent, multe dintre împrumuturile chinezești erau percepute ca o soluție salvatoare pentru țările în curs de dezvoltare. Totuși, această abordare ascundea riscuri semnificative. În ultimii ani, China a început să restructureze modul în care gestionează aceste datorii. Studiile relevă că un sfert din datoria externă a statelor în curs de dezvoltare este deținută de Beijing, iar în 2023 datoriile către China vor reprezenta cel puțin 35 de miliarde de dolari.

Restructurarea datoriilor nesustenabile este tot mai frecventă, iar băncile comerciale din China înlocuiesc Banca de Export-Import ca principale surse de finanțare externă. Acest proces este văzut de analiști ca parte a unei „curbe de învățare” pentru instituțiile chineze, în încercarea de a gestiona mai eficient împrumuturile externe.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Însă, pentru numeroase state, povara rambursării are consecințe grele. În Pakistan, Mongolia sau Laos, serviciul datoriei devorează resurse fiscale ce ar putea fi direcționate către educație, sănătate sau infrastructură. În plus, inițiativa Belt and Road, considerată inițial o oportunitate imensă, devine pentru multe țări un simbol al poverii datoriei.

Ramificații geopolitice și economice

Un impact major al acestor datorii se observă la nivel geopolitic. În Kenya, de exemplu, linia feroviară Nairobi–Mombasa, finanțată din împrumuturi chinezești, a devenit un subiect controversat, fiind evocată în campania electorală a președintelui William Ruto ca exemplu de corupție și gestionare defectuoasă. Aproximativ 10% din datoria externă a țării este către China, iar serviciul datoriei limitează resursele guvernului destinate unor domenii esențiale precum educația și energia.

Un alt exemplu emblematic este Sri Lanka. În 2022, țara a intrat în incapacitate de plată, fiind nevoită să reevalueze toate acordurile de creditare. În acest context, efectele asupra economiei locale au fost devastatoare, iar moneda națională a pierdut rapid din valoare.

Raportul Lowy Institute atrage atenția asupra faptului că sprijinul internațional oferit țărilor cu datorii este tot mai restrâns, pe măsură ce Statele Unite și Europa își concentrează prioritățile pe probleme interne. Această izolare lasă multe state economice vulnerabile la presiunea Chinei, care continuă să își urmărească obiectivele economice prin strategii rigide de recuperare.

Perspectiva viitorului financiar global

Diferențele dintre practicile financiare occidentale și cele chineze adâncesc inegalitățile. În timp ce statele occidentale oferă sprijin sub formă de granturi, China preferă împrumuturile, diferență ce are consecințe asupra stabilității statelor debitoare. În absența unor restructurări semnificative ori a unor soluții multilaterale viabile, liniile de credit devenite povară financiară riscă să exacerbeze tensiunile economice și sociale.

China se află acum într-o dilemă: pe de o parte, această nouă poziție de recuperator de datorii îi întărește statutul de putere mondială, dar pe de altă parte, poate destabiliza țările fragile care reprezintă, paradoxal, parteneri economici esențiali. Transformarea politicilor economice chineze obligă comunitatea internațională să reanalizeze modalitatea de coordonare a sprijinului pentru dezvoltare, punând totodată presiune pe actorii globali pentru regândirea relațiilor economice multilaterale.