Cercetătorii testează un AI care evaluează candidații după trăsăturile feței: Care sunt, totuși, riscurile etice

Un studiu realizat la Universitatea din Pennsylvania a declanșat o amplă dezbatere după ce cercetătorii au susținut că o inteligență artificială poate prezice succesul financiar, academic și profesional al unei persoane doar analizându-i chipul.

Potrivit The Economist, echipa a antrenat un model de AI pe baza portretelor a peste 96.000 de absolvenți MBA de pe LinkedIn, încercând să deducă cinci trăsături de personalitate, deschiderea, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevrotismul.

Apoi, au comparat aceste rezultate cu traiectoriile reale ale carierei fiecăruia, concluzionând că există o corelație între expresiile faciale și nivelul de reușită profesională, scrie Futurism.

De la analiza trăsăturilor la selecția profesională

Cercetătorii susțin că extraversiunea s-ar corela pozitiv cu salariile mai mari, în timp ce deschiderea către nou ar fi un indicator al unor venituri mai reduse.

Rezultatele au fost interpretate ca o posibilă dovadă că algoritmii pot identifica legături între aspectul facial și performanțele socio-economice.

Această idee a fost însă criticată dur de eticieni și experți în drepturile omului, care o consideră o revenire periculoasă la pseudoștiințele secolului XIX, precum fiziognomia, teoria conform căreia caracterul unei persoane poate fi dedus din trăsăturile sale faciale.

Specialiștii avertizează că o astfel de tehnologie ar putea fi folosită abuziv de companii pentru selecția angajaților sau acordarea creditelor, generând discriminări sistemice.

Între știință și distopie

Deși studiul este încă într-o fază incipientă, el ridică probleme etice majore. Într-o lume în care inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în procesele de recrutare și evaluare, posibilitatea ca un algoritm să decidă cine merită un loc de muncă doar „privindu-i fața” devine un scenariu alarmant.

Criticii subliniază că un asemenea sistem ar putea amplifica prejudecățile deja existente, penalizând persoanele cu diferențe faciale, dizabilități sau trăsături atipice.

Exemple din SUA și Marea Britanie arată deja consecințele: softuri de verificare a identității care resping persoane cu trăsături diferite și sisteme de recunoaștere facială polițienească cu erori majore.

Cercetătorii americani admit că o utilizare extinsă a unor astfel de algoritmi ar putea chiar încuraja oamenii să-și modifice digital sau chirurgical trăsăturile, pentru a se conforma criteriilor impuse de AI.

În ciuda controverselor, studiul ar putea atrage interesul companiilor care caută instrumente tot mai „eficiente” de selecție, o perspectivă care, pentru mulți, seamănă mai degrabă cu o distopie tehnologică decât cu progresul științific.