Cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea poate fi contagioasă

O nouă cercetare publicată în publicația Metabolism provoacă o schimbare fundamentală de perspectivă asupra îmbătrânirii: procesul de îmbătrânire ar putea fi transmisibil între celule și, mai mult, poate circula prin sânge de la un organism la altul. Studiul, realizat de o echipă de oameni de știință din Coreea de Sud și Statele Unite, arată că o proteină numită HMGB1, când se află într-o anumită formă chimică, poate induce îmbătrânirea în celule sănătoase.

Această constatare sugerează nu doar că îmbătrânirea este mai mult decât o simplă degradare treptată a funcțiilor biologice, ci și că poate fi „transmisă” între celule — și poate chiar între indivizi. Implicațiile sunt vaste, de la înțelegerea bolilor cronice la dezvoltarea de terapii anti-aging.

O proteină cu două fețe: cum HMGB1 poate „infecta” celulele cu bătrânețe

Proteina HMGB1 este prezentă în mod normal în nucleul celulelor, unde are rolul de a organiza ADN-ul. Însă atunci când o celulă începe să îmbătrânească sau este supusă unui stres intens, HMGB1 părăsește nucleul și este eliberată în afara celulei. În această stare extracelulară, comportamentul proteinei se modifică radical în funcție de nivelul de oxigen la care este expusă.

Studiul arată că forma „reducată” a HMGB1, adică forma sa chimică în condiții de oxigen scăzut, devine un fel de mesager al îmbătrânirii. Cercetătorii au observat că atunci când celule sănătoase — din rinichi, plămâni, mușchi sau piele — au fost expuse la HMGB1 redusă, acestea au început să manifeste semne clare de senescență: nu se mai divizau, produceau molecule inflamatorii și prezentau degradări caracteristice vârstei înaintate.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În schimb, HMGB1 în forma sa oxidată — adică forma în care este expusă la oxigen — nu produce aceleași efecte. Celulele expuse la această variantă au continuat să funcționeze normal, divizându-se și rămânând sănătoase.

Efectul se manifestă și la animale: șoarecii tineri au îmbătrânit în doar o săptămână

Pentru a testa dacă acest fenomen are loc și la nivelul unui organism întreg, cercetătorii au trecut la experimente pe șoareci de laborator. Șoareci tineri și sănătoși au fost injectați cu doze mici de HMGB1 redusă. Rezultatul a fost șocant: în mai puțin de o săptămână, aceștia au început să manifeste semne de îmbătrânire prematură, inclusiv inflamații și degradări celulare similare celor observate în mod normal doar la indivizi vârstnici.

Mai mult, când cercetătorii au analizat probe de sânge de la persoane în vârstă, cu vârste între 70 și 80 de ani, au descoperit concentrații mult mai mari de HMGB1 redusă comparativ cu persoane de 40-50 de ani. Acelasi pattern a fost observat și la șoarecii îmbătrâniți natural, ceea ce întărește ipoteza că nivelurile acestei proteine cresc odată cu vârsta — și că ar putea contribui activ la procesul de îmbătrânire.

„Acest studiu demonstrează că semnalele care declanșează îmbătrânirea nu sunt limitate la celule individuale, ci pot fi transmise sistemic prin sânge,” a explicat Ok Hee Jeon, unul dintre autorii studiului, cercetător la Korea University College of Medicine.

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitorul medicinei și al longevității

Ideea că îmbătrânirea poate fi „contagioasă” între celule sau transmisibilă prin sânge deschide o nouă dimensiune în înțelegerea longevității și a bolilor asociate cu vârsta. Într-o anumită măsură, această proteină — HMGB1 — funcționează precum un „vampir microscopic”, transmițând semnale de deteriorare către celulele care altfel ar fi fost sănătoase.

Implicațiile sunt uriașe. Dacă acest mecanism va fi confirmat pe scară mai largă, intervențiile anti-aging ar putea viza blocarea acestor semnale proteice, fie prin neutralizarea formei reduse a HMGB1, fie prin stimularea formei sale oxidate, care nu produce efecte nocive.

Pe de altă parte, această descoperire oferă o explicație posibilă pentru modul în care procesele de îmbătrânire se accelerează odată ce încep. Poate că nu este doar o chestiune de timp, ci de efecte în lanț, de contaminare biologică internă, care face ca un număr tot mai mare de celule să „cedeze” sub influența proteinelor emise de celulele deja îmbătrânite.

Cercetătorii atrag însă atenția că studiul este într-o etapă timpurie și trebuie extins la populații mai mari și diverse, inclusiv la oameni. Întrebarea fundamentală rămâne: putem controla aceste mesaje ale îmbătrânirii? Și dacă da, ce impact ar avea asta asupra duratei și calității vieții?

Descoperirea rolului „contagios” al proteinei HMGB1 în procesul de îmbătrânire schimbă radical modul în care înțelegem degradarea organismului uman. Dacă îmbătrânirea nu este doar un proces intern și lent, ci și unul declanșat și accelerat de semnale externe de la alte celule sau chiar alte organisme, atunci lupta împotriva vârstei ar putea deveni una cu totul nouă — nu doar biologică, ci și moleculară. Iar viitorul medicinei regenerative și al tratamentelor anti-aging tocmai a căpătat un nou orizont.