Cele mai inspirate și cele mai neinspirate soluții de design de la Dacia, din 1968 până azi

Dacia are peste jumătate de secol de istorie, iar designul a fost mereu un compromis între costuri, licențe și nevoile unei piețe în permanentă schimbare. De la primele modele 1100 și 1300, preluate din universul Renault, până la Duster și noile generații de Logan și Sandero, marca românească a oscilat între soluții genial de simple și detalii care au trădat clar tăieri de costuri.

Dacă privești în urmă, vezi o evoluție interesantă: de la formele clasice și practice ale berlinelor și break-urilor anilor ’70–’80, la minimalismul brutal al primului Logan și până la limbajul de design robust și outdoor de azi. Unele idei au rămas în memoria colectivă ca „așa trebuie să arate o Dacia”, altele sunt mai degrabă exemple de cum nu vrei să arate interiorul unei mașini moderne.

Idei inspirate care au făcut Dacia practică și iubită

Unul dintre cele mai inspirate lucruri la Dacia a fost mereu focusul pe spațiu și funcționalitate. Dacia 1300 break și, mai târziu, Logan MCV au oferit genul de portbagaj și modularitate pe care multe modele de clasă compactă din Vest le invidiau. Hayonul mare, bancheta rabatabilă, pragul de încărcare relativ jos și formele drepte ale portbagajului au transformat aceste mașini în unelte reale pentru familii, mici afaceri și drumuri lungi.

Duster a dus mai departe ideea de mașină „cinstită”, dar cu o identitate vizuală clară. Protecțiile din plastic negru, gardă mare la sol, formă masivă, dar nu ostentativă, au dat impresia de SUV robust la un preț mult mai mic decât concurența. La generațiile recente, detalii precum semnătura luminoasă distinctă și designul jantelor au reușit să facă modelul ușor de recunoscut dintr-o privire.

Horoscop zilnic 11 decembrie 2025. Zodia care va primi vești neașteptate și ar putea fi pusă în fața unor decizii importante

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Interior, Dacia a marcat puncte importante ori de câte ori a simplificat lucrurile fără să le facă neplăcute. Poziția ușor înaltă la condus, spațiul generos pe banchetă și soluțiile ingenioase de depozitare (buzunare mari în uși, rafturi suplimentare, spații pentru telefon) sunt exemple de design gândit pentru viața de zi cu zi, nu pentru fotografii de catalog. Sistemele recente de prindere pentru accesorii (de tipul YouClip) merg în aceeași direcție: îți dau libertatea să adaptezi interiorul la nevoile tale, fără să plătești pentru dotări exotice.

Decizii neinspirate și compromisuri vizibile de cost

În partea mai puțin plăcută a poveștii, multe generații de Dacia au suferit la capitolul materialelor și al ergonomiei. Plasticele tari, cu texturi rudimentare și senzație de „gol” la atingere, au fost mult timp un reproș recurent. Chiar dacă filozofia „designed to cost” explică aceste alegeri, pentru mulți șoferi diferența față de modele second-hand occidentale a părut prea mare.

Există și decizii de ergonomie care nu au îmbătrânit deloc bine: butoane de geamuri plasate în consolă centrală, lipsa reglajului pe înălțime al volanului la unele versiuni, poziția puțin ciudată a scaunului raportat la pedale sau lipsa unor reglaje fine pentru sprijinul lombar. În utilizare zilnică, aceste detalii se simt mai tare decât un desen spectaculos al farurilor.

Primele generații de sisteme multimedia au fost și ele departe de ideal: ecrane mici, interfețe lente, lipsă de integrare modernă cu telefonul. Deși lucrurile s-au îmbunătățit treptat, unele modele au rămas cu senzația de „tabletă lipită pe bord” fără o integrare reală în designul general al interiorului.

În ultimii ani, Dacia a reușit să reducă o parte din aceste neajunsuri, dar compromisul rămâne vizibil: texturi mai plăcute, dar în continuare predominant plastice tari, soluții smart, dar rareori spectaculoase. Partea bună este că direcția este clară: design robust, simplu și coerent, cu o identitate proprie, chiar dacă unele detalii trădează în continuare orientarea puternică spre cost.