15 dec. 2025 | 07:55

Cele 5 lucruri pe care să nu le dai niciodată unui chatbot AI și cum îți protejezi datele dacă ai făcut-o deja

TEHNOLOGIE
Share
Cele 5 lucruri pe care să nu le dai niciodată unui chatbot AI și cum îți protejezi datele dacă ai făcut-o deja
Cele 5 lucruri pe care să nu le dai niciodată unui chatbot AI

Chatboții cu inteligență artificială au intrat rapid în rutina de zi cu zi: îi folosești ca să scrii un e-mail, să structurezi un CV, să-ți organizezi idei sau să-ți pregătești întrebări pentru o vizită la medic. Tocmai pentru că dialogul pare natural și „uman”, apare și capcana: ai tendința să spui mai mult decât ai spune într-un motor de căutare sau într-un formular obișnuit.

Experții în confidențialitate avertizează că, în multe cazuri, conversațiile pot fi stocate, analizate și folosite pentru îmbunătățirea modelelor, iar unele date pot fi păstrate perioade lungi. Asta schimbă complet perspectiva: nu mai tratezi chatul ca pe o discuție privată, ci ca pe un spațiu care poate deveni, la nevoie, o sursă de informații despre tine. Dacă în mesajele tale apar detalii care te identifică, informații sensibile sau date confidențiale, riscul nu e teoretic: poate însemna expunere la fraude, phishing, șantaj sau probleme legale în anumite situații.

Informații de identificare și detalii intime care te pot urmări mult timp

Primul „nu” mare este orice informație care te identifică direct: nume complet, adresă, număr de telefon, serie de buletin/pașaport, permis, cod numeric personal, dar și combinații aparent inofensive care, puse cap la cap, te fac ușor de recunoscut (loc de muncă + oraș + nume de proiect + funcție). În momentul în care aceste date ajung într-o conversație, ele pot fi logate sau procesate în moduri pe care nu le controlezi. Iar dacă ajung în mâinile cui nu trebuie, devin combustibil pentru furt de identitate sau atacuri personalizate.

La fel de riscante sunt detaliile intime despre viața ta: relații, conflicte, comportamente, obiceiuri, informații despre copii, episoade emoționale sau orice descriere care te-ar vulnerabiliza dacă ar fi văzută de altcineva. Interacțiunea cu un chatbot te poate face să te deschizi mai mult, pentru că primești răspunsuri „calde”, coerente, care te fac să simți că ești ascultat. Problema este că aceste discuții nu au protecțiile legale și etice ale unei relații cu un profesionist (de exemplu, psihoterapeut), iar în anumite contexte pot ajunge inclusiv în situații juridice ca probe sau indicii, dacă sunt corelate cu alte date.

Un detaliu pe care îl subestimezi ușor: și fișierele încărcate pot conține astfel de informații. Un CV, un contract, o poză cu un document sau o captură de ecran pot include metadate, nume, adrese, numere de identificare sau istoricul unor conversații. Dacă totuși folosești un chatbot pentru „șlefuire” de texte, taie din document tot ce te identifică înainte să-l încarci.

Date medicale, financiare și informații de serviciu care pot produce pagube reale

Al doilea set de lucruri pe care să nu le împărtășești sunt informațiile medicale personale: analize, scrisori medicale, istoricul tratamentelor, rezultate imagistice, nume de clinici asociate cu numele tău, număr de pacient, programări, rețete. Chiar dacă un chatbot te poate ajuta să înțelegi termeni sau să-ți structurezi întrebări pentru medic, nu are obligațiile de confidențialitate pe care le au cadrele medicale. Dacă vrei să discuți despre o problemă de sănătate, păstrează conversația la nivel general și scoate orice element de identificare.

La fel de sensibilă este zona financiară: fluturași de salariu, conturi bancare, carduri, investiții, credite, rapoarte de la biroul de credit, parole, coduri de autentificare, copii după declarații fiscale. Aceste informații pot fi folosite pentru fraude sau inginerie socială, iar o singură scăpare poate avea consecințe mult mai costisitoare decât „un text generat rapid” care te-a ajutat pe moment. Dacă ai nevoie de explicații, formulează întrebările astfel încât să nu incluzi sume exacte, instituții, numere de cont sau documente complete.

A treia categorie majoră este munca: orice e confidențial, proprietar sau protejat de contract (NDA). Aici intră rapoarte interne, date despre clienți, liste de contacte, planuri comerciale, strategii de marketing nepublice, informații despre incidente de securitate, prototipuri, cod sursă sau fragmente de cod care includ chei și token-uri. Chiar dacă îți vine să ceri „optimizări rapide”, un prompt cu date sensibile poate însemna încălcări contractuale sau riscuri de conformitate, mai ales în industrii reglementate. În plus, dacă lucrezi cu date personale ale altora (clienți, pacienți, elevi), responsabilitatea crește: nu e doar despre tine, ci și despre drepturile lor.

Dacă ai trimis deja astfel de informații, ce pași concreți poți face acum

Dacă ai împărtășit deja ceva sensibil, nu intra în panică, dar tratează situația ca pe o scurgere posibilă de date și acționează pragmatic. Începe cu partea pe care o controlezi imediat: șterge conversațiile din istoric acolo unde ai opțiunea, dezactivează pe cât posibil salvarea istoricului și caută setările care limitează folosirea conversațiilor pentru îmbunătățirea modelului. Nu toate platformele oferă aceleași opțiuni, dar merită să verifici și să setezi varianta cea mai restrictivă cu care poți trăi confortabil.

Apoi securizează contul: schimbă parola, activează autentificarea în doi pași și verifică dacă ai sesiuni active pe dispozitive necunoscute. Dacă ai introdus date financiare sau de identificare, fă următorul pas logic: monitorizează tranzacțiile, alertele bancare și orice activitate suspectă. Dacă ai trimis informații care pot fi folosite pentru furt de identitate (de exemplu, date din acte), ia în calcul măsuri de protecție precum alerte de credit sau blocarea temporară a unor servicii, în funcție de ce instrumente sunt disponibile la tine. Iar dacă ai divulgat date de serviciu, informează imediat persoana responsabilă de securitate sau conformitate din organizație; amânarea te poate pune într-o situație mai proastă decât greșeala inițială.

Pentru viitor, schimbă regula de bază: scrie prompturi „minimaliste”. Folosește pseudonime, generalizează contextul și elimină identificatori. În loc de „clientul X de la compania Y”, mergi pe „un client din domeniul…”. În loc de „la spitalul Z”, mergi pe „la o clinică”. În loc să lipești documentul complet, extrage doar paragraful care te interesează și curăță-l de nume, numere și date. În momentul în care tratezi conversația ca pe un spațiu semi-public, îți păstrezi utilitatea instrumentului, fără să plătești costul ascuns al supradivulgării.