Cel mai mare pod din România, în pericol? Fenomen îngrijorător la podul peste Dunăre
Cel mai mare proiect de infrastructură rutieră al României, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, este în centrul unor îngrijorări serioase privind siguranța sa structurală. Conform unor surse din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), tasarea accentuată a solului de sub blocul de ancoraj de pe malul brăilean, alături de infiltrații constante cu apă, pun sub semnul întrebării durabilitatea pe termen lung a construcției.
Golden Gate-ul românesc sub presiune: Tasări și infiltrații compromit siguranța podului de la Brăila
Deși podul a fost deschis circulației în vara anului 2023, tasările terenului de sub pilonii principali au continuat și în anii următori, contrar estimărilor inițiale ale constructorilor. Într-un răspuns oficial transmis de CNAIR, se confirmă că „în anii 2024 și 2025 s-au înregistrat fenomene de tasare întrucât acestea nu au fost complet consumate.” Specialiștii atrag atenția că aceste tasări nu sunt doar ușoare, ci depășesc valorile normale – în unele cazuri depășind 1 cm pe an.
Fenomenul este cauzat de mai mulți factori. Un raport tehnic obținut recent relevă că terenul de fundare nu a fost pregătit conform cerințelor din caietul de sarcini, iar sistemele de captare a apelor subterane și de suprafață lipsesc cu desăvârșire. Această neglijență permite infiltrațiilor de apă să afecteze structura de ancoraj, slăbind astfel stabilitatea podului, potrivit Fanatik.
Intervențiile la infiltrații – o operațiune cu risc structural ridicat
Infiltrațiile, apărute în toamna anului 2023 și care continuă până în prezent, reprezintă o problemă delicată și greu de remediat. Potrivit declarațiilor unui director CNAIR pentru Europa Liberă, „ca să rezolvi aceste infiltrații, e nevoie să sapi paralel cu blocurile de ancoraj, iar asta poate slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului.” O soluție propusă este construirea unei incinte suplimentare etanșe în jurul camerei de ancorare existente, însoțită de montarea unor pompe de evacuare a apei.
Reprezentanții antreprenorului italian Webuild Spa au transmis că „situația este sub control” și că „tasările sunt normale, ținând cont și de tipul solului din zonă.” Cu toate acestea, specialiștii români rămân rezervați privind afirmațiile constructorului.
Al cincilea strat de asfalt în doar doi ani: probleme recurente și nerezolvate
Pe lângă problemele de structură, podul se confruntă și cu o deficiență cronică a stratului de asfalt. În mai 2025, CNAIR confirmă că se execută a cincea reasfaltare a căii de rulare, din cauza deformărilor repetate ale carosabilului. De la denivelări de până la 10 cm la fisuri și valuri formate în perioadele de trafic intens, toate au necesitat intervenții succesive.
CNAIR a precizat că refuză să preia oficial lucrarea de la constructor până la remedierea completă a defecțiunilor:
„Documentația necesită completări și modificări punctuale. Ulterior, va fi supusă aprobării CNAIR.”
Istoria unui pod cu ambiții mari și probleme pe măsură
Cu o investiție de aproape 500 de milioane de euro, podul peste Dunăre de la Brăila a fost supranumit „Golden Gate-ul României” și inaugurat în iulie 2023. Construcția sa a durat aproape cinci ani și a implicat colaborarea dintre compania italiană Webuild și grupul japonez IHI. Podul suspendat, susținut de cabluri ancorate în blocuri masive de beton, ar trebui să deservească traficul rutier între regiunile Moldovei, Munteniei și Dobrogei.
Totuși, ceea ce trebuia să fie o mândrie națională devine o preocupare tehnică de proporții. Dacă infiltrațiile și tasările persistă, experții avertizează că în următorii 10 ani va fi nevoie de reparații capitale, care ar putea afecta semnificativ fluxul de transport și bugetul public.
Podul peste Dunăre de la Brăila se confruntă cu provocări structurale majore la mai puțin de doi ani de la inaugurare. În timp ce autoritățile susțin că situația este gestionabilă, documentele și experții indică un risc pe termen lung, cu soluții dificile și costisitoare. România are în față nu doar o problemă de infrastructură, ci și o lecție despre importanța respectării stricte a standardelor de construcție.