„Ceaușescu și Gorbaciov, la un pas de bătaie,” dezvăluia Șevardnadze, iar această mărturie arată cât de lungă este istoria confruntărilor diplomatice aprinse

Într-o lume în care disputele dintre lideri pot escalada într-o clipă, așa cum reiese și din recentele tensiuni de la Casa Albă dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, este util să reamintim că istoria abunda în episoade similare cu potențial destabilizator. Un exemplu edificator îl oferă fostul ministru de Externe sovietic Eduard Șevardnadze, care a relatat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” în 2009, cum Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov au fost la un pas să-și piardă cumpătul în timpul unei discuții despre reformele comuniste. Evenimentele petrecute cu decenii în urmă scot la iveală faptul că o criză diplomatică poate fi declanșată de o singură dispută personală între lideri, iar consecințele se pot resimți multă vreme.

Tensiunile dintre Ceaușescu și Gorbaciov: reforme vs. imobilism

În aprilie 2009, Eduard Șevardnadze, fost ministru de Externe al URSS în perioada prăbușirii Zidului Berlinului și ulterior președinte al Georgiei între 1995 și 2003, a oferit un interviu în exclusivitate jurnaliștilor de la „Adevărul”. Realizat în vila prezidențială din Tbilisi, interviul dezvăluie culisele relației tensionate dintre Moscova și România comunistă, precum și detalii despre destrămarea Uniunii Sovietice. Un moment aparte l-a constituit vizita lui Mihail Gorbaciov la București, în iunie 1987, unde discuțiile despre reformă și democratizare au degenerat într-o dispută dură cu Nicolae Ceaușescu – atât de intensă, încât cei doi erau „la un pas de bătaie”.

Ceaușescu, în mod tradițional refractar față de orice formă de liberalizare, s-a opus vehement ideilor lui Gorbaciov privind perestroika și glasnost. Pentru liderul de la Kremlin, era momentul ca statele comuniste din Est să urmeze o cale mai moderată, spre deosebire de imobilismul românesc. Însă rigiditatea lui Ceaușescu, combinată cu încăpățânarea lui Gorbaciov de a-și impune reformele, a produs o noapte întreagă de ceartă, după cum spunea Șevardnadze: „Așa de dură a fost discuția spre dimineață, că puteau să se ia și la bătaie”. Acest episod relevă cât de ușor pot escalada tensiunile diplomatice atunci când pozițiile sunt diametral opuse.

Nicolae Ceaușescu. Mihail Gorbaciov și primele doamne (Fotografie de arhivă)

Conferințele care au rescris cursul istoriei

Dincolo de conflictul cu România, Eduard Șevardnadze a vorbit și despre schimbările istorice ce au avut loc după întâlnirea americano-sovietică de la Malta (3 decembrie 1989). Aceasta a marcat un punct de cotitură în relațiile dintre URSS și SUA, cele două superputeri încetând să se mai privească drept adversari și pregătind terenul pentru unificarea Germaniei. Totodată, a fost impulsionată reducerea substanțială a arsenalelor nucleare și convenționale. În februarie 1990, la Conferința de la Ottawa, subiectul unificării germane a fost discutat frontal, iar Gorbaciov a acceptat ideea, cu condiția implicării tuturor statelor vecine în negocierea termenilor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Consecința directă a acestor inițiative a fost stabilirea unui mecanism de consultare între cele două Germanii, URSS, SUA, Marea Britanie și Franța. În mod remarcabil, Uniunea Sovietică a fost de acord, în cele din urmă, ca Germania unificată să rămână în NATO, cu anumite limite de ordin militar. Deși inițial era sceptică, Kremlinul a preferat să mențină un climat de stabilitate europeană, aspect care avea să aibă implicații pentru întreaga regiune. Șevardnadze subliniază că această perioadă a grăbit și prăbușirea regimurilor comuniste din țările est-europene, inclusiv din România, care a fost martora unei revoluții violente în decembrie 1989.

Evenimentele relatate de Eduard Șevardnadze rezonează surprinzător cu tensiunile diplomatice recente dintre liderii politici de astăzi. Faptul că Ceaușescu și Gorbaciov au fost la un pas de confruntare fizică arată că, uneori, orgoliile și viziunile diametral opuse pot duce la crize cu impact major. Lecția pe care ne-o oferă istoria este că astfel de episoade nu sunt fenomene izolate, iar schimbul dur de replici poate preceda transformări colosale pe scena internațională, fie că vorbim despre dezintegrarea Uniunii Sovietice sau despre posibile conflicte globale în prezent. Într-o lume în care astfel de tensiuni continuă să apară, a înțelege trecutul este crucial pentru a nu repeta greșelile care au marcat secolul XX.