Cea mai valoroasă monedă din lume nu este făcută din aur sau argint, dar valorează milioane de dolari

Poate pare greu de crezut, dar cea mai valoroasă monedă din lume nu este făcută din aur sau argint. Deși acestea sunt metale extrem de prețioase, există un element care le depășește, iar bănuțul a ajuns să valoreze milioane de dolari.

Această monedă reprezintă o excepție de la normele tradiționale, marcând o diferență semnificativă în lumea numismaticii. Marile descoperiri ale unor comori istorice ne invită să explorăm piese care depășesc valoarea aurului sau argintului, devenind elemente esențiale pentru colecționari și investitori.

Adevărata valoare a acestei monede excepționale constă în raritatea sa, istoria sa, starea de conservare și cererea de pe piață. Acești factori combinați o transformă într-una dintre cele mai râvnite și valoroase piese din lume, demonstrând că valoarea numismatică depășește simplul preț al metalelor din care este realizată.

Această monedă valorează milioane, deși nu este făcută din aur sau argint. În schimb, prezintă caracteristici care o fac extraordinar de valoroasă, potrivită pentru cei mai exigenți colecționari.

Păpușa de la Glina a născut la doar 17 ani. Cum arată acum Adina Asăvoaiei, internauţii au criticat-o

La ce distanţă se pun răsadurile de roşii în solar pentru roade din belşug. Diferă de cea din grădină

Moneda care s-a vândut pentru 11 milioane de dolari

Experții în numismatică consideră astfel de piese nu doar o investiție economică, ci și una istorică și culturală. Raritatea sa pe piață, combinată cu interesul tot mai mare al colecționarilor din întreaga lume, a determinat o creștere spectaculoasă a valorii sale la marile licitații internaționale, stabilind recorduri care păreau de neatins pentru monede ce nu sunt realizate din metale prețioase tradiționale.

Primul dolar bătut de noul stat format, Statele Unite, a fost vândut pentru aproape 11 milioane de dolari. Caja Rural de Navarra ne poartă direct în istoria acestei monede, care este mai veche decât pare.

„După descoperirea Americii în 1492, colonizarea a fost realizată de mai multe națiuni în momente diferite. Guvernul britanic nu dorea să exporte monede de argint în acea perioadă și nici să permită coloniilor să își tipărească propria monedă. Drept urmare, în teritoriu au început să coexiste monede fabricate local cu cele provenite din țările colonizatoare: de la thaleri germani și lire britanice până la monede spaniole. Acest amestec a dus la un sistem monetar nereglementat și neuniform, iar metodele de plată variau aleatoriu în fiecare colonie: dolarul spaniol, tutunul, lemnul, porumbul și chiar obiecte precum nasturii de bronz…”, explică experții.

Continuând în aceeași direcție: „În secolul al XV-lea, mai exact în 1497, Regii Catolici au instituit reforma monetară care a introdus realul de a ocho. Această monedă era cunoscută și sub denumirea de „peso fuerte” sau „Carolus” (în latină) și era numită în engleză Spanish milled dollar. A circulat timp de peste trei secole datorită stabilității argintului și a devenit un reper pentru alte monede ale vremii. Datorită utilizării sale extinse, a fost principala monedă la nivel mondial și un model pentru viitoarele monede. A fost prima monedă cu curs legal în Statele Unite până în 1857, când, prin lege, utilizarea sa a fost interzisă.”

Primele monede au fost cele care au oferit o serie de caracteristici ce determinau valoarea lor dincolo de materialul din care erau fabricate:

„Războiul de Independență a început în Statele Unite în 1775, un conflict care necesita finanțare considerabilă. Pentru a unifica tranzacțiile și a acoperi costurile războiului, Congresul Continental – format din reprezentanți ai celor 13 colonii ale Americii de Nord britanice – a permis emiterea unei monede continentale (monedă fiduciară). Problema falsificării a apărut rapid, deoarece aceasta nu era susținută de un activ precum argintul sau aurul, ceea ce a dus la pierderea rapidă a valorii. Astfel a apărut expresia „not worth a Continental” (nu valorează cât un Continental). Pentru a salva economia în colaps, Robert Morris, semnatar al Declarației de Independență, a fost numit Superintendent al Finanțelor Statelor Unite. Împreună cu Alexander Hamilton și Albert Gallatin, a creat în 1782 primul Banc al Americii de Nord, finanțat cu monedă franceză, întrucât Franța devenise aliată împotriva Angliei în 1777.

În 1783, după victoria americană, a fost lansată prima monedă a Statelor Unite, denumită Nova Constellatio, iar statelor li s-a interzis să bată propriile monede. Cu alte cuvinte, doar guvernul federal putea face acest lucru. Câțiva ani mai târziu, pe 2 aprilie 1792, dolarul a devenit moneda oficială a Statelor Unite, fiind introdus ca unitate de circulație prin Coinage Act, prin ordin al guvernului.”