27 mart. 2025 | 21:41

”Cea mai simpatică” actriță interbelică din România a debutat la 14 ani ca balerină la ”Cărăbuș”. Zizi Șerban, jumătatea artistică a lui Horia Căciulescu

Special
”Cea mai simpatică” actriță interbelică din România a debutat la 14 ani ca balerină la ”Cărăbuș”. Zizi Șerban, jumătatea artistică a lui Horia Căciulescu
Actrița Zizi Șerban.

​A fost supranumită ”cea mai simpatică actriță de la Tănase” și a cucerit generații întregi de români cu talentul, efervescența și carisma ei. Zizi Șerban, născută în 1922 la București, a fost o actriță și cântăreață română remarcabilă, cunoscută pentru versatilitatea și carisma sa pe scenă și pe ecran. A debutat în lumea artistică în 1936, la vârsta de doar 14 ani, ca balerină la prestigiosul Teatru „Cărăbuș” din București, condus de marele Constantin Tănase. Acest început promițător a pregătit terenul pentru o carieră strălucită în domeniul teatrului de revistă.​

Fata care a visat, încă de mică, să devină o mare stea

Zizi Șerban, născută în 1922 la București, a fost o actriță și cântăreață română remarcabilă, cunoscută pentru versatilitatea și carisma sa pe scenă și pe ecran.

A debutat în lumea artistică în 1936, la vârsta de doar 14 ani, ca balerină la prestigiosul Teatru „Cărăbuș” din București, condus de marele Constantin Tănase. Acest început promițător a pregătit terenul pentru o carieră strălucită în domeniul teatrului de revistă.

În 1939, la doar 17 ani, Zizi Șerban și-a făcut debutul ca actriță de revistă pe scena Teatrului „Cărăbuș”. Inițial, Constantin Tănase a avut rețineri în a-i oferi un rol, însă talentul ei incontestabil a convins rapid publicul și criticii.

Cupletul muzical „Gogu-Gogulică” a fost un succes răsunător, consolidându-i poziția în lumea teatrului de revistă. De atunci, autorii spectacolelor scriau adesea roluri special pentru ea, recunoscându-i abilitățile artistice deosebite.

A făcut furori pe marele ecran

Pe lângă activitatea sa în teatru, Zizi Șerban a avut o carieră cinematografică impresionantă, apărând în diverse filme de-a lungul a peste două decenii. Printre cele mai notabile apariții se numără:

  • „Directorul nostru” (1955)
  • „Post restant” (1961)
  • „Împușcături pe portativ” (1968)
  • „Răutăciosul adolescent” (1969), unde a interpretat rolul femeii din farmacie
  • „Un august în flăcări” (1974)
  • „Tufă de Veneția” (1977)
  • „Ora zero” (1979)
  • „Bietul Ioanide” (1980), în care a dat viață personajului Zenaida Manu

Talentul său polivalent a fost recunoscut oficial în 1964, când i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române, prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.

Vezi și: „Fabulosul” interbelic care a pus pe jar autoritățile: cine a fost Sergiu Malagamba, dandy de București

Actrița Zizi Șerban alături de dirijorul, compozitorul și șeful de orchestră Sergiu Malagamba. Foto Teatrul Tănase

Actrița Zizi Șerban alături de dirijorul, compozitorul și șeful de orchestră Sergiu Malagamba. Foto Teatrul Tănase

A făcut un duo artistic fenomenal alături de actorul Horia Căciulescu

Un aspect remarcabil al carierei sale a fost colaborarea strânsă cu actorul Horia Căciulescu, alături de care a format un cuplu comic de mare succes pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

Cei doi au reușit să aducă zâmbete pe fețele spectatorilor prin reprezentațiile lor pline de umor și energie. Horia Căciulescu, născut pe 13 februarie 1922 în Belinț, Timiș, a avut și el o carieră impresionantă în teatru și film, colaborând cu regizori de renume și apărând în numeroase producții cinematografice.

Tragicul său sfârșit, survenit în timpul Revoluției din decembrie 1989, a lăsat un gol în lumea artistică românească.

În noaptea de 24 decembrie 1989, actorul a pornit înspre Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei, pentru a putea face un apel către rudele sale aflate în străinătate. Decizia l-a costat viața, întrucât a fost împușcat în cap, chiar pe stradă.

În momentul tragediei, Horia Căciulescu nu era singur în mașina sa, o Dacie 1300 verde, le avea alături pe Kara Jouli și sora acesteia.

”Maşina noastră s-a oprit brusc. Uitându-mă în sus, prin parbriz, am putut vedea urme de cartuşe trasoare, care desemnau nişte traiectorii luminoase, deasupra maşinii noastre şi mai sus. Imediat am apucat să spun se trage.

Gestul următor a fost de a-mi lua capul între mâini şi m-am ghemuit în faţa către bord. S-au auzit nişte bubuituri de arme, după care s-a făcut linişte.

Când am ridicat capul am constatat că eram rănită la tibia dreaptă foarte grav şi i-am spus sorei mele că fusesem împuşcată. Apreciez că era ora 2030-2100. Vica sora mea mi-a răspuns că şi ea fusese împuşcată.

L-am văzut pe Horia cu capul căzut pe volan şi având o gaură în cap, între sprâncene, puţin mai sus, din care se prelingea sânge de culoare închisă. …

Imediat s-au aprins două faruri şi cineva a strigat la noi să ieşim din maşină cu mâinile sus şi să aruncam armamentul. Ne-am conformat somaţiei în sensul că am ieşit din maşină cu mâinile sus. Doi militari în termen au venit şi ne-au percheziţionat şi au constatat că nu avem armament.

Totodată au mai constatat că şoferul autoturismului era mort. … am fost conduse în interiorul Palatului telefoanelor într-o încăpere lungă unde pe jos erau întinşi mai mulţi bărbaţi, întinşi pe burtă, legaţi cu mâinile la spate, precum şi de picioare.

În cazul meu fiind rănită grav a fost chemată salvarea care a venit după circa 15-20 minute…“, povestea Kara Jouli, acum mulți ani.

Vezi și: Împușcat pe stradă pe 24 decembrie 1989, după ce nu a auzit somația soldaților. Povestea tragică a actorului Horia Căciulescu

Moștenirea artistică a lui Zizi Șerban

Pe parcursul carierei sale, Zizi Șerban a demonstrat o capacitate extraordinară de a aborda diverse registre artistice, de la comedie la dramă, de la revistă la operetă.

Publicul a apreciat nu doar talentul său actoricesc, ci și vocea sa distinctivă și prezența scenică magnetică.

În 1960, a lansat un disc intitulat „Cuplete cântate de Zizi Șerban” la casa de discuri Electrecord, cu texte scrise de Mircea Crișan și acompaniament muzical semnat de Edmond Deda, evidențiind încă o dată versatilitatea sa artistică.

Contribuția sa la cultura românească nu se limitează doar la performanțele scenice și cinematografice. Zizi Șerban a fost o inspirație pentru generații de artiști, demonstrând că pasiunea și dedicarea pot depăși orice obstacol.

Deși detaliile despre viața sa personală sunt mai puțin cunoscute, moștenirea sa artistică rămâne vie în inimile celor care au avut privilegiul de a o vedea performând.

Zizi Șerban s-a stins din viață în mai 1984, la București, lăsând în urmă o carieră impresionantă și amintiri de neuitat pentru publicul său. Astăzi, contribuția sa la artele spectacolului din România este recunoscută și apreciată, iar numele său rămâne sinonim cu excelența în teatru și film.

Vezi și: Diva ”Cărăbușului”, cea mai talentată cupletistă era mâna dreaptă a lui Constantin Tănase. Mia Apostolescu și-a vândut blănurile și bijuteriile când teatrul a luat foc: ”Cum să-l abandonăm? E casa noastră!”