Cea mai rușinoasă performanță a românilor, suntem pe același loc cu Rusia. Cât de gravă este situația în UE

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: are cea mai mare economie subterană din Uniunea Europeană, la egalitate cu Rusia. Conform unei analize realizate de Visual Capitalist, economia subterană a României reprezintă 13,1% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a aproximativ 46 de miliarde de dolari. Este o performanță nedorită, dar extrem de relevantă pentru sănătatea economică a țării și pentru percepția externă asupra mediului de afaceri românesc.

La nivel european, situația nu este una uniformă. Următoarea țară din UE în topul economiei subterane este Grecia, cu 12% din PIB (29,2 miliarde de dolari), urmată de Bulgaria (10,5%) și Polonia (9,7%). La polul opus, economiile dezvoltate din vestul Europei au cote mult mai mici, consolidând decalajele dintre Vest și Est.

Ce înseamnă economia subterană și de ce contează

Economia subterană, sau economia informală, cuprinde toate activitățile economice care nu sunt înregistrate oficial: tranzacții nedeclarate, venituri neimpozitate, munci la negru, traficul de droguri sau comerțul ilegal. Deși greu de măsurat exact, această parte ascunsă a economiei slăbește sistemul fiscal, afectează echitatea socială și reduce resursele bugetare disponibile pentru sănătate, educație și infrastructură.

Pe plan global, ponderea economiei subterane a scăzut de la 17,7% din PIB-ul mondial în anul 2000 la 11,8% în 2023. În țările cu venituri mici, activitățile paralele ajung să reprezinte chiar 42,4% din PIB, în timp ce în țările bogate media este de doar 5,9%, cu Emiratele Arabe Unite înregistrând cea mai mică pondere mondială.

Pentru România, procentul de 13,1% arată nu doar un nivel ridicat de evaziune fiscală, ci și o lipsă de încredere în instituții, o cultură economică insuficient reglementată și un mediu de afaceri în care mulți aleg soluții de evitare a taxelor.

Economia Subterană / foto: Visual Capitalist

Care sunt efectele reale și ce poate fi făcut

Impactul economiei subterane nu se vede doar în statistici. El afectează fiecare cetățean prin:

• scăderea calității serviciilor publice;

• reducerea investițiilor în educație și sănătate;

• competiție neloială între firmele care plătesc taxe și cele care operează „la negru”;

• fragilizarea sistemului de pensii și asigurări sociale.

Pentru a reduce ponderea economiei subterane, autoritățile trebuie să întărească instrumentele de control fiscal, să digitalizeze sistemele de plată și raportare și să simplifice procedurile administrative, astfel încât plata taxelor să devină mai ușoară și mai transparentă. În același timp, este esențială creșterea încrederii populației în modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Pentru tine, ca antreprenor, angajat sau consumator, situația actuală ar trebui să fie un semnal de alarmă. Participarea activă la economia oficială nu este doar o obligație legală, ci și un mod de a contribui la construirea unui sistem mai echitabil și mai eficient.