14 oct. 2025 | 08:00

Ce trebuie să faci când primești invitații și somații de la DGAF. Când te afli la mâna inspectorilor ANAF

ACTUALITATE
Share
Ce trebuie să faci când primești invitații și somații de la DGAF. Când te afli la mâna inspectorilor ANAF
Digitalizarea ANAF se reflectă într-un număr mare de somații și invitații / foto: Playtech

Începând cu 2025, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), aflată în subordinea ANAF, are un nou instrument legal pentru verificarea contribuabililor: somația de a prezenta documente. Acest document, introdus prin Ordinul ANAF 128/2025, transformă simpla invitație trimisă anterior într-un act cu putere juridică, iar ignorarea lui poate duce chiar la dosar penal.

Modificarea vine după ani de confuzii procedurale, în care refuzul de a răspunde la invitațiile inspectorilor antifraudă nu avea consecințe directe. Prin introducerea somației, autoritățile vor să elimine aceste lacune și să forțeze o mai mare responsabilizare fiscală din partea firmelor și persoanelor fizice vizate.

Ce înseamnă o somație și cum diferă de o invitație

Anterior, DGAF trimitea doar o invitație prin care solicita prezentarea unor documente sau informații în cadrul unui control. Mulți contribuabili ignorau aceste solicitări, considerându-le opționale. Situația s-a schimbat radical după apariția somației – un document cu forță executorie, care obligă contribuabilul să răspundă în maximum 15 zile de la primire.

Specialiștii în fiscalitate, precum Luisiana Dobrinescu, consideră această modificare una necesară, pentru că oferă contribuabilului un termen suplimentar și clar pentru transmiterea documentelor, dar și o avertizare explicită privind consecințele neconformării. Potrivit legii, refuzul nejustificat de a răspunde la o somație poate fi considerat infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la șase ani.

Pe de altă parte, somația devine un instrument mai strict pentru autorități. Odată emisă, lipsa unui răspuns nu mai este tratată ca o simplă neglijență administrativă, ci ca o obstrucționare a activității de control. Chiar și un simplu refuz implicit – adică neprezentarea fără o justificare concretă – poate fi interpretat ca intenție de fraudă fiscală.

Ce spun specialiștii despre riscuri și abuzuri procedurale

Deși scopul ordinului este creșterea disciplinei fiscale, unii experți atrag atenția asupra vulnerabilităților procedurale. Consultanții EY România susțin că formularea actuală a legii lasă loc interpretărilor abuzive. În special, utilizarea termenului „refuz implicit” poate transforma o simplă eroare de comunicare într-o acuzație penală.

O problemă majoră este lipsa unui mecanism clar de confirmare a primirii somației. Dacă un contribuabil nu poate dovedi că nu a primit documentul, se consideră automat că a refuzat colaborarea cu DGAF. În plus, nu există în prezent o procedură care să permită contestarea somației înainte de trimiterea în instanță, iar termenul de 15 zile este considerat prea scurt pentru a pregăti o documentație complexă.

EY avertizează că aplicarea grăbită a ordinului poate genera situații nedrepte, mai ales pentru firmele mici, unde procesele contabile nu sunt automatizate, iar depunerea rapidă a documentelor poate fi dificilă. Practic, orice întârziere ar putea fi interpretată drept intenție de evaziune fiscală, chiar dacă există motive obiective.

Cum te poți proteja și ce trebuie să faci dacă primești o somație

Dacă primești o invitație sau o somație de la DGAF, primul pas este să verifici termenul menționat și să răspunzi oficial, chiar dacă nu poți trimite imediat toate documentele. Poți solicita în scris prelungirea termenului, invocând motive clare, cum ar fi perioada de concedii, probleme de sănătate, încărcarea departamentului contabil sau lipsa unor acte de la terți.

Potrivit avocatului Luisiana Dobrinescu, „buna-credință trebuie să fie reciprocă”: contribuabilul nu trebuie să ignore somațiile, dar nici autoritățile nu ar trebui să trateze o întârziere minoră ca infracțiune. Totuși, în lipsa unei confirmări scrise privind prelungirea termenului, rămâne valabil cel inițial, iar nerespectarea lui atrage consecințe penale.

În concluzie, somația DGAF nu mai este o simplă formalitate birocratică, ci un document care te poate aduce în fața instanței dacă nu reacționezi corect. Chiar și o întârziere nejustificată poate fi considerată refuz de colaborare, iar pedepsele prevăzute de lege sunt severe.