Ce se întâmplă dacă șeful te pune să faci curățenie la birou. Practica ilegală, o consecință a austerității din piață

Într-un context economic tot mai complicat, marcat de presiuni bugetare și măsuri de austeritate, au început să apară situații absurde în instituțiile publice și chiar în unele companii private din România. Printre acestea, una atrage atenția prin impactul direct asupra demnității salariaților: solicitarea angajatorului de a face curățenie la birou, pe holuri sau în toalete. În loc să se apeleze la personal specializat sau firme de servicii, conducerea alege să transfere responsabilitatea către angajați, sub pretextul reducerii cheltuielilor.

Deși pentru unii ar putea părea doar o cerință minoră sau o soluție provizorie, realitatea juridică este mult mai clară: o astfel de solicitare este ilegală. Legea stabilește în mod expres că atribuțiile angajatului sunt prevăzute în fișa postului, iar modificarea lor nu poate fi făcută unilateral, ci doar prin acordul părților și prin semnarea unui act adițional la contractul de muncă.

Ce spune legea despre fișa postului și limitele angajatorului

Fișa postului nu este un simplu document birocratic, ci actul care definește concret activitatea pentru care ești plătit. Ea stabilește sarcinile, responsabilitățile și limitele atribuțiilor tale. A-ți cere să faci curățenie, dacă ești angajat ca specialist, funcționar public sau tehnician, înseamnă o schimbare fundamentală a naturii muncii.

Potrivit Clasificării Ocupațiilor din România (COR), funcțiile de tip „funcționar public” sau „specialist” se regăsesc în grupele majore 2 și 3, care presupun activități intelectuale și administrative. În schimb, ocupațiile de tip „personal pentru curățenie” fac parte din grupa majoră 9, fiind activități complet diferite, specifice muncitorilor necalificați. Amestecarea acestor domenii nu este doar o abatere de la contract, ci și o formă de devalorizare a muncii pentru care ai fost angajat.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Demnitatea în muncă și linia fină dintre obligație și umilință

Este normal să menții ordinea și curățenia la biroul tău sau în spațiul personal de lucru. Însă a fi obligat să speli toalete, să mături holuri sau să faci igienizarea încăperilor comune trece într-o cu totul altă zonă. În aceste cazuri nu mai vorbim despre o obligație de bun-simț, ci despre impunerea unor sarcini care țin de o altă ocupație.

Codul muncii, dar și Constituția României, garantează dreptul la demnitate în muncă. A cere unui salariat cu pregătire superioară, angajat pentru sarcini administrative sau intelectuale, să îndeplinească activități de curățenie este o atingere directă adusă acestui drept. În plus, poate fi perceput ca o formă de umilință sau hărțuire, mai ales dacă dispoziția este formalizată prin documente oficiale sau planificări scrise.

De ce nu există scuze economice pentru abuzuri

Un argument frecvent invocat de angajatori este lipsa banilor. Însă legea nu oferă nicio portiță prin care „nu avem fonduri” să devină o justificare validă pentru încălcarea contractului de muncă. Există mecanisme legale clare pentru situațiile dificile: reducerea programului de lucru, șomajul tehnic sau restructurarea. Toate presupun proceduri și protecții pentru salariat, nu transferul sarcinilor de igienizare asupra acestuia.

De fapt, această practică arată nu doar lipsă de respect față de angajați, ci și o abdicare de la responsabilitățile manageriale. Menținerea igienei și curățeniei este obligația angajatorului, iar costurile aferente trebuie prevăzute în bugetul de funcționare al instituției sau firmei.

Cum se poate apăra un salariat în fața unei astfel de situații

Legea pune la dispoziția angajaților mai multe instrumente pentru a stopa astfel de abuzuri.

• Refuzul temeinic, în scris : dacă primești o asemenea dispoziție, poți răspunde politicos, dar ferm, explicând că sarcina nu face parte din atribuțiile tale contractuale.
• Sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) : inspectorii pot verifica situația și pot dispune sancțiuni sau măsuri împotriva angajatorului.
• Acțiunea în instanță : ai dreptul să soliciți încetarea practicii și chiar daune morale dacă ți-a fost afectată demnitatea.
• Implicarea sindicatului : dacă faci parte dintr-un sindicat, acesta are obligația să intervină și să îți apere drepturile.

Aceste căi sunt menite să protejeze nu doar litera contractului, ci și esența relației de muncă: echilibrul și respectul reciproc dintre angajat și angajator.

Concluzie: austeritatea nu justifică abuzul

Indiferent cât de complicată ar fi situația financiară a unei companii sau instituții, respectarea legii și a demnității în muncă nu este negociabilă. A impune salariaților sarcini de curățenie reprezintă o deturnare a responsabilităților angajatorului și un derapaj de la principiile fundamentale ale dreptului muncii.

Dacă accepți în tăcere astfel de practici, ele pot deveni un precedent periculos, care deschide calea spre alte abuzuri. Demnitatea, respectul și claritatea rolurilor profesionale trebuie să rămână neclintite, chiar și în vremuri de austeritate.