Ce se întâmplă cu prețurile la alimente de la 1 octombrie în România, de fapt. Plafonarea adaosului comercial, între teorie și practică

Disputa privind plafonarea adaosului comercial la alimente s-a transformat dintr-un subiect tehnic într-o confruntare politică la vedere. Pe de o parte, Guvernul a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Oana Ene Dogioiu, că măsura nu va mai fi prelungită. Pe de altă parte, fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acuză că renunțarea la plafonare ar fi o greșeală gravă, invocând creșterea rapidă a inflației. Între cele două poziții, consumatorul obișnuit rămâne cu întrebarea esențială: ce se va întâmpla cu prețurile după 1 octombrie?

Deși plafonarea adaosului comercial a fost gândită ca un instrument temporar pentru a proteja populația de scumpiri bruște, ea a generat, potrivit Executivului, distorsiuni în piață. Producătorii s-au plâns că nu își pot acoperi costurile, comercianții au reclamat pierderi, iar guvernul a decis că este momentul să încheie experimentul. Totuși, realitatea de la raft și modul în care retailerii vor reacționa după eliminarea plafonului sunt cele care vor defini impactul direct asupra consumatorului.

Argumentele pro și contra plafonării

Adrian Câciu, acum deputat PSD, susține că plafonarea ar trebui să continue cel puțin până când inflația scade sub pragul de 5%. El argumentează că în ultimele două luni indicele a crescut de la 5,7% la 9,9% și că oprirea măsurii ar lăsa populația expusă la noi scumpiri. În opinia sa, cei care afirmă că plafonarea nu a funcționat ar reprezenta, de fapt, interesele comercianților mari.

De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a explicat că prelungirea anterioară a plafonării a fost considerată ultima tocmai pentru că efectele secundare deveniseră evidente: lanțurile de aprovizionare dezechilibrate, presiuni pe producători și blocaje în negocieri. În plus, premierul Ilie Bolojan ar urma să discute direct cu retailerii pentru a se asigura că liberalizarea prețurilor nu va aduce scumpiri excesive.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ce urmează pentru consumatori

Practic, eliminarea plafonului nu înseamnă automat creșteri spectaculoase de prețuri, dar nici nu garantează stabilitatea lor. Mult va depinde de competiția dintre retaileri și de modul în care piața va reuși să absoarbă costurile reale de producție și distribuție. În teorie, concurența ar trebui să limiteze abuzurile, însă experiența anilor trecuți arată că alimentele de bază sunt primele afectate de volatilitatea economică.

Pentru consumatori, mesajul de bază este unul de prudență. E posibil ca, în perioada imediat următoare, unele produse să rămână la prețuri similare, pentru a evita șocuri la raft. Însă, pe termen mediu, trendul ascendent al inflației va face dificilă menținerea acestui echilibru. Practica va arăta cât de mult din discursul politic se reflectă în coșul zilnic al românilor.