Ce se întâmplă cu bugetarii concediați după reforma administrativă: mesajul ferm al premierului Ilie Bolojan. „Posturile trebuie desființate”
Reforma administrativă anunțată de Guvern, prin vocea premierului Ilie Bolojan, aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale momentului: restructurarea aparatului bugetar și eliminarea posturilor care nu mai pot fi justificate. Într-o declarație fără echivoc, șeful Executivului a transmis că acolo unde se constată surplus de personal sau lipsă de performanță, posturile respective vor fi desființate, iar banii publici vor fi redirecționați către investiții și domenii cu adevărat necesare pentru comunități.
Bolojan, despre ce se întâmplă cu bugetarii concediați
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții, aceste posturi nu mai merită să rămână finanțate. Ele trebuie desființate”, a subliniat Ilie Bolojan.
Mesajul său este unul clar: nicio instituție, fie locală, fie centrală, nu trebuie să evite evaluarea activității și a cheltuielilor. Cu alte cuvinte, deşi se specula că bugetarii concediaţi vor fi relocați, se pare că acest lucru nu se va întâmpla.
Potrivit premierului, analiza făcută la nivelul administrației arată că „peste tot este loc de mai bine”. Această evaluare vizează atât numărul de angajați, cât și eficiența lor, sistemul de sporuri și grilele de salarizare. Reforma nu presupune reduceri arbitrare sau tăieri uniforme de salarii, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci o ajustare în funcție de realitățile din fiecare instituție.
Ilie Bolojan a explicat că ideea unei reduceri generale de 10% a cheltuielilor a fost interpretată greșit, fiind transformată, în percepția publică, într-o tăiere de 10% a salariilor tuturor bugetarilor.
„Ceea ce nu are nicio legătură cu realitatea”, a precizat premierul. În schimb, acolo unde se constată că numărul angajaților depășește normele rezonabile, posturile vor fi desființate, iar acolo unde există discrepanțe nejustificate în sporuri sau niveluri de salarizare, situația va fi corectată.
Costurile cu mașinile închiriate pentru aparatul guvernamental au scăzut
Premierul a oferit și un exemplu concret de reducere a cheltuielilor: costurile cu mașinile închiriate pentru aparatul guvernamental. De la cheltuieli lunare de 840.000 de lei, acestea au fost reduse treptat până la aproximativ 10% din valoarea inițială, prin diminuarea numărului de vehicule și renegocierea contractelor.
„Nu s-a surpat Cancelaria, nu s-a întâmplat nimic deosebit, doar că în fiecare lună economisim bani”, a spus Bolojan, sugerând că astfel de măsuri pot fi replicate în toate instituțiile publice.
Un alt subiect sensibil abordat a fost cel al sporurilor pentru fonduri europene. Premierul a criticat situațiile în care aceste sporuri au devenit un scop în sine, ducând, în unele cazuri, la dublarea salariilor fără o performanță proporțională. Din perspectiva sa, bonusurile trebuie să fie direct legate de rezultate: performanță, productivitate, proiecte finalizate și fonduri atrase cu adevărat. Instituțiile și departamentele care nu își îndeplinesc obiectivele ar trebui, în schimb, să fie penalizate, nu premiate.
În concluzie, mesajul transmis de Ilie Bolojan este unul de responsabilitate fiscală și eficiență administrativă. Reducerea cheltuielilor și eliminarea risipei sunt, în opinia sa, singura cale prin care România își poate recâștiga credibilitatea financiară și poate obține împrumuturi la dobânzi mai mici. Reforma nu este despre austeritate oarbă, ci despre echitate, performanță și respect față de banii contribuabililor.